s
Un raport publicat de Comisia Europeană dezvăluie faptul că actuala criză economică reprezintă un impediment major pentru dialogul dintre reprezentanții lucrătorilor și ai angajatorilor și guverne. Raportul subliniază că reformele guvernamentale recente nu au fost întotdeauna însoțite de un dialog social pe deplin eficient, ducând la relații de muncă din ce în ce mai conflictuale în Europa.
Un număr mare de angajați obțin salarii mai mici, deoarece au un program mai scurt de lucru și fac mai puține ore suplimentare, iar alții lucreaza pe sistemul de "munca partajata" (sistem în care un angajat este de acord să lucreze mai puține ore cu un salariu mai mic, pentru a permite unui șomer să lucreze), pentru a evita să fie concediați. Acestea sunt doar două aspecte subliniate în Raportul Global Wage 2012/13 al Organizației Internaționale a Muncii, care indică modificări semnificative în ceea ce privește practicile de lucru adoptate de către companii ca răspuns la criza economică globală.
Criza din zona euro s-a răsfrânt și asupra economiei Germaniei, companiile fiind nevoite să reducă investițiile ceea ce a condus în luna octombrie la o creștere a șomerilor de două ori mai mare decât anticipau analiştii. Astfel, numărul șomerilor a fost mai mare cu 20.000 în septembrie, ajungând la 2,94 milioane, după cum a anunţat agenţia federală pentru ocuparea forţei de muncă.
În perioadele de criză economică, angajații români sunt reticenți în a cere măriri de salariu, chiar dacă sunt convinşi că merită acest lucru, iar firma are fonduri pentru asta, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de BestJobs, citat de Adevărul. Aceștia sunt mult mai interesați să își securizeze locul de muncă.
Directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), Guy Riders, a declarat într-un discurs la FMI că, de la începutul crizei economice, numărul şomerilor a crescut cu 30 de milioane la nivel mondial. În plus, din cele peste 200 de milioane de şomeri existente în prezent, circa 75 de milioane sunt tineri sub 25 de ani.
Conform raportului „Salariile și sporurile profesorilor și directorilor de școli din Europa 2011/12” publicat de Comisia Europeană cu ocazia Zilei mondiale a profesorilor, dificultățile economice au condus la înghețarea sau reducerea salariilor cadrelor didactice în șaisprezece țări europene. Cei mai afectați de restricțiile bugetare și de măsurile de austeritate sunt profesorii din Irlanda, Grecia, Spania, Portugalia și Slovenia.
Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, rata șomajului în Spania este în creștere mai rapidă în zonele rurale decât în centrele urbane și acest lucru alimentează tulburări sociale. Șomajul în zonele rurale a crescut de la puțin peste 8% în 2007 la mai mult de 26 % în 2012, în timp ce în zonele urbane, creșterea a fost mai mică: de la 7,8% la 24% în aceeași perioadă. Media națională a ajuns în prezent la puțin sub 25%.
Costurile mai mici de trai din statele balcanice și criza economică din Grecia determină numeroşi studenţi eleni să urmeze studii universitare în România şi Bulgaria, potrivit Ziarului Financiar. De asemenea, opt din zece studenţi greci care s-au înscris deja la Universităţi din Cehia şi Slovacia încearcă să se transfera în România şi Bulgaria pentru a putea economisi bani.
Criza economică a adâncit problemele deja existente pe piața muncii, în sensul creșterii numărului de șomeri, care în prezent depășește 25 de milioane de cetăţeni în Uniunea Europeană, și a numărului de contacte de muncă part-time, având în vedere că 94 la sută dintre contractele de muncă încheiate în 2011 au fost de acest tip, a declarat, luni, şeful Reprezentanţei CE în România, Nicolae Idu, citat de Mediafax.
Mai mult de jumătate dintre români consideră că principala soluţia pentru depășirea crizei economice o reprezintă crearea de locuri de muncă, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Public-Affairs, în perioada 14 - 18 iulie.
Directorul general al Organizației Internaționale a Muncii, Juan Somavia, a declarat în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Geneva, că măsurile de protecţie socială sunt esenţiale în lupta cu criza economică și cu sărăcia, deoarece creează cerere, în timp ce măsurile de austeritate, impun costuri sociale enorme și conduc la tensiuni.
În cei patru ani de criză peste 540.000 de locuri de muncă au fost desființate, fiind afectate majoritatea domeniilor, cu excepția IT-ul, singurul în care s-a înregistrat o creştere a numărului de salariaţi pe parcursul acestei perioade şi unde lucrează în prezent 28.400 de români, cu 30% mai mulţi decât la finalul lui 2008.
Guvernul interimar de coaliţie de la Atena a anunţat că Biserica Ortodoxă a Greciei şi autorităţile locale vor fi implicate într-un efort comun de a reduce efectele crizei economice din statul elen. Se va avea în vedere crearea a 150.000 de locuri de muncă în primul trimestru al anului viitor, precum şi aplicarea unor programe sociale.