s
Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat, în decizia nr.11 din dosarul nr.8/2013, că instanța competentă să soluționeze contestația unui salariat împotriva unei sancțiunii disciplinare aplicate de către angajator, o poate înlocui cu o altă sancțiune disciplinară, dacă se constată că prima sancțiune este greșit individualizată.
Ministerul Public a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în urma sesizării Colegiului de Conducere al Curții de Apel București, un recurs în interesul legii, privind practica neunitară sub aspectul posibilității instanței de judecată de a înlocui sancțiunea disciplinară aplicată de angajator, în cazul acțiunilor având ca obiect contestații împotriva deciziei prin care s-a luat o măsură disciplinară împotriva salariatului.
Într-o speță, un angajat în calitate de muncitor necalificat a fost demis pentru abatere disciplinară gravă, în urma a două absențe comise pe 23 iulie și 30 octombrie 2008. Angajatul a considerat că a trecut o perioadă mai mare de trei luni între cele două absențe și, prin urmare, cerința legală de două luni pentru luarea în considerare a abaterilor s-a scurs deja pentru prima absență.
Mitul spune că angajaţii au câştig de cauză în procesele cu angajatorii în proporţie de 90%. De asemenea, se vehiculează faptul să judecătorii „ar fi de partea” salariaţilor în procesele intentate angajatorilor. Realitatea demonstrează însă că angajatorii pierd procesele din propria lor vină. Procentul deciziilor anulate de instanţele de judecată pe motive de nerespecatre de către angajator a proceduri sancţionării discilpinare sau a formei deciziei este incredibil de mare.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din data de 17 noiembrie 2011 (10-23640), o casieră, reprezentant sindical în același timp, a primit o notificare de sancțiune disciplinară, întrucât a folosit uin limbaj injurios la adresa angajatorului într-o scrisoare.