s
Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat pe data de 24 ianuarie în cauza C‑282/10 care a avut ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea articolului 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, formulată în cadrul unui litigiu între doamna Dominguez, pe de o parte, și angajatorul acesteia, Centre informatique du Centre Ouest Atlantique (denumit în continuare „CICOA”), pe de altă parte, cu privire la cererea doamnei Dominguez de a beneficia de un concediu anual plătit aferent perioadei cuprinse între luna noiembrie 2005 și luna ianuarie 2007, neefectuat din cauza unui concediu medical prescris în urma unui accident, și, în subsidiar, de o indemnizație compensatorie.
Până în prezent, salariații francezi trebuiau să facă dovada lucrului efectiv timp de 10 zile la acelaşi angajator, în scopul de a dobândi dreptul la concediu (articolul L3141-3 din Codul Muncii în versiunea anterioară Legii din 22 martie 2012, prevedea textual că un „angajat care a lucrat la acelaşi angajator pentru o perioadă echivalentă cu un minim de 10 de zile de muncă efectivă are dreptul la un concediu de două zile şi jumătate pentru fiecare lună de muncă. Durata totală a concediul nu poate depăşi treizeci de zile").
În 24 ianuarie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a prezentat punctul de vedere în cauza C-282/10, cerere formulată în cadrul unui litigiu între doamna Dominguez, pe de o parte, și angajatorul acesteia, Centre informatique du Centre Ouest Atlantique (denumit în continuare „CICOA”), pe de altă parte, cu privire la cererea doamnei Dominguez de a beneficia de un concediu anual plătit aferent perioadei cuprinse între luna noiembrie 2005 și luna ianuarie 2007, neefectuat din cauza unui concediu medical prescris în urma unui accident, și, în subsidiar, de o indemnizație compensatorie.