4 Aprilie 2013

Legea pentru organizarea meseriilor din 5 Martie 1902

LEGE

pentru organizarea meseriilor din 5 Martie 1902

- LEGEA MISSIR  -

 

PARTEA I

Exercițiul meseriilor

 

CAPITOLUL I

Dispozițiuni generale

  1. Oricine este liber a exercita orice meserie, din cele mai jos enumărate, dacă îndeplinește condițiunile prescrise de legea de (ață.

Aceste meserii sunt cele exercitate de :

Abagiu, alanutgiu, argintar, armurier; Bărbier, blânar, boiangiu, brodistă, brutar; Căldârar, caretaș,. carlonagist, cavai, ceaprazar, ccascornicar, ceramist, cisclar. cioplitor de piatră, cismar, coafor, cofetar, cojocar, corsetier, croitor, cuferar, curelar, cusătoreasă, Cuțitar; Decorator, dogar, dulgher; ferar, floristă; Giuvaergiu, gravor, giamgiu, Incadrator, instalator de apă. gaz,electricitate,etc.; Lăcătuș, lampist, legător de cărți, litograf, lumânărar; Mănușar, mecanic, modistă, mozaist; Olar. ornamentist; Pălărier, pantofar, parchetai-, pavator, perier, plăpumar, polcilor; Rotar; Săpunar, scărar, sculptor, sculptor în lemn, șelar, sobar, sforar, strungar, stucator; Tăbăcar, tapetar, tapițer, tâmplar, țesător, tinichigiu, tipograf, tricotai', turnător de metale; Umbrelar; Văpsitor; Zidar, zugrav.

Nu sunt supuse legei de față fabriccle. atelierele mari, industria casnică; asemenea nu intră în prescripțiunile legei prezente locuitorii rurali cari. la sate. pe lângă altă profesiune, exercită și meseria de :

Cioplitor; Dogar, dulgher, Ferar; Rotar; Sobar; Tâmplar; Zidar; Cojocar.

Aceste două tablouri se pot modifica de consiliul de miniștri, în urma referatului ministrului agriculturei, industriei, comerțului și domeniilor, conform cu avizul dat de Camera de Comerț și Industrie.

  1. Femeile măritate cari, cu autorizațiunea expresă sau tacică a bărbatului, exercită o meserie, nu mai au nevoie de nici o autorizațiune pentru orice act privitor la meseria lor sau pentru a sta în judecată.
  2. Minorii pot fi emancipați în orice caz la vârsta de 18 ani împliniți.

Minorii emancipați sunt considerați, în cât privește meseria lor,

ca majori.

  1. Străinii spre a fi admiși, conform condițiunilor acestei legi la exercițiul unei meserii, vor trebui să dovedească că există în țara lor dreptul pentru reciprocitate pentru români.

In lipsă de o asemenea dovadă, ei vor trebui să obțină autorizațiunea prealabilă de la Camera de Comerciu și Industrie.

Prezenta lege nu derogă întru nimic la Convențiunile internaționale în această materie.

Străinii întrebuințați la o întreprindere oare-care, pentru vreuna din meseriile prevăzute la art.l, în baza unui contract anterior legei de față, sunt scutiți, pe tot timpul duratei acelui contract, de condițiunile prescrise de această lege.

  1. Oricine poate exercita una sau mai multe meserii, dacă îndepli­nește condițiunile ce se cer pentru exercițiu fiecărei din ele.
  2. Orice meseriaș este liber ași exercita meseria sa nu numai în localitatea unde există corporațiunea din care face parte, ci și în orice altă localitate.

In cazul din urmă, el va fi supus și la sarcinele membrilor corpora- țiunei din localitate, proporțional cu timpul exercițiului meseriei, după cum se va regula prin statutele acelei corporațiuni.

  1. Toate cestiunile privitoare la aplicarea legei de față se vor rezolva, după cererea oricărui interesat, de camera de comerciu și Industrie și cu drept de apel la ministrul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor, conform art.60.

CAPITOLUL II

Condițiunile de admisibilitate ia exercițiul meseriilor

  1. . Patroni, maeștri.
  1. Nimeni nu e admis a exercita o meserie pe socoteala sa proprie și a-și face din exercițiul meseriei principala sa preocupare, dacă nu va avea brevetul de maestru.

Numai maeștrii pot întrebuința în exercițiul meseriei lor, elevi sau lucrători. In cazul acesta, ei se mai numesc patroni.

Societățile, precum și orice particular, pot întreprinde exercitarea oricăreia din meseriile arătate la art. 1, întrebuințând însă numai meseriași cari să îndeplinească condițiunile prezentei legi.

  1. Brevetul se va libera în mod obligatoriu de comitetul corporațiunei oricărei persoane :
  1. Care a fost lucrător la un patron cel puțin doi ani;
  2. Care are o diplomă de absolvirea unei școli speciale, diplomă recunoscută de minister ca echivalentă cu brevetul de maestru;
  3. Care va dovedi că a condus cel puțind doi ani un atelier în meseria pentru care are brevetul de maestru;
  4. Care va trece un examen înaintea unei comisiuni de trei membri,

După trecerea acestui termen, dacă nu se va fi liberat brevetul se va considera că comitetul a refuzat liberarea lui.

  1. In caz când comitetul corporațiunei ar refuza sau ar libera fără drept brevetul prevăzut de articolul precedent, Camera de comerciu și industrie va libera sau va anula brevetul.

Contra deciziunei Camerei de comerciu și industrie se poate face de orice parte interesată, în termen de o lună de la data deciziunei, recurs la minister.

  1. Comitetul corporațiunei va ține un registru special de toate brevetele liberate.
  1. Orice lucrător trebuie să aibă un carnet.
  2. Carnetul se eliberează în mod obligatoriu de comitetul corporațiunei oricărci persoane:
  1. Care          are un certificat de elev;
  2. Care are un act recunoscut ca act echivalent cu certificatul de elev (art. 18);
  3. Care va dovedi că a lucrat într'o fabrică, atelier sau șantier, în țară sau în străinătate, cel puțin cinci ani în specialitatea sa;
  4. Care va trece un examen conform art.9. No.4.
  1. Dispozițiunile coprinse în aliniatul ultim de la art.9, în art. 10 și 11 se vor aplica și la lucrători.

C). Elevi

  1. Elevul poate intra, cu plată sau fără plată, la un patron pentru învățătura unei meserii.
  2. Copii care n'au împlinit 12 ani nu pot fi primiți ca elevi.

Cu toate acestea, se poate face excepțiune, cu autorizația Camerei de comerciu și industrie.

In meseriile însă cari pot fi vătămătoare sănătăței sau nepotrivite cu forțele fizice ale copiilor, aceștia nu vor fi primiți ca elevi de cât de la 14 ani împliniți.

  1. Învățătura la un patron va ține de la trei ani cel puțin până la cinci ani cel mult.

Camera de comerciu și industrie, cu aprobarea ministerului agriculturei, industriei, comerțului și al domeniilor, poate admite exepțiuni pentru unele meserii.

Patronul este obligat a da elevului o dovadă de timpul cât a învățat la dânsul.

Pe baza unor asemenea dovezi, comitetul corporațiunei este obligat, în termen de 15 zile cel mult de la cerere, a libera elevului, după împlinirea termenului cerut pentru învățătură, un certificat de elev.

 

  1. Ministrul, luând avizul Camerei de comerciu și industrie, va hotărî pe cale reglementară cari sunt instituțiunile școlare sau industriale din țară ori din străinătate ale căror certificate vor fi considerate ca evhivalente cu certificatul de elevi.

Comitetul corporațiunei este obligat a recunoaște acele certificate ca certificate de elev. In caz de contestațiuni, se vor aplica dispozițiunile prevăzute de art. 10.

  1. Dispozițiunile coprinse în art. 11 se aplică și la elevi.

CAPITOLUL III.

Relațiunite dintre patroni și elevi, lucrători sau meseriași.

A. Dispozițiuni generale

  1. Relațiunile dintre patron și elevi, lucrători sau maeștri, se regulează prin legea de față și prin convențiunile părților.

In nici un caz, sub pedeapsa de nulitate, nu se poate deroga prin convențiuni la dispozițiunile cuprinse în art.22.

  1. Contravențiunile în numele minorilor se vor încheia în scris de reprezentanții lor legali.
  2. Orice convențiune dintre elevi, lucrători și patroni, nu va fi definitivă de cât după trecerea unui termen de încercare.

Acest termen va fi de o lună pentru elevi și de 15 zile pentru lucrători.

  1. . Dintre patron și elevi
  1. Elevul este supus disciplinei părintești a patronului; în lipsa acestui din urmă, el datorește ascultare lucrătorului care-i ține locul.
  2. Elevii cari n'au împlinit 14 ani nu pot fi obligați să lucreze mai mult de 8 ore pe zi și cei în vârstă de 14-16 ani nu pot fi obligați să lucreze mai mult de 10 ore, în cari să cuprindă și orele de școală.

Acest timp de lucru nu va putea fi continuu, ci întrerupt cel puțin cu un repaus de o oră.

  1. Elevii mai tineri de 16 ani nu pot fi întrebuințați noaptea la lucru, adică de la 8 ore seara până la 5 dimineața.
  2. Patronul este dator:
  1. Săînvețe pe elev meșteșugul prin povățuire și ocupațiune;
  2. Să îngrijească de creșterea morală și religioasă a elevului, lăsându-i timp liber de a azista la serviciul divin în zilele de sărbătoare ale religiei lui și priveghând ca elevul să înde­plinească această îndatorire;
  3. Să oblige pe elev să meargă la școală;
  4. Să vestească pe părinții elevului sau pe reprezentanții lui legali, precum și pe directorul școalei, despre veri-o boală de care ar suferi, precum și despre orice eveniment grav ce ar putea să-i intereseze.
  1. Patronul va întrebuința pe elev numai la lucrările meșteșu­gului și potrivit cu vârsta și cu puterea lui fizică.

El nu-l poate obliga a face servicii domestice.

El e dator să vegheze ca elevul să nu fie jignit în demnitatea sa de către oamenii casei.

  1. In cazul în care elevul ar fugi de la patronul său, reprezentanții săi legali vor fi somați de comitetul corporațiunei să-l readucă în serviciu, și, în cazul în care nu s’ar supune la această somațiune, dânșii vor fi responsabili de păgubiri către patron.
  2. Patronul care, cu bună știință, va fi primit pe un elev fugar, este obligat solidar cu elevul să despăgubească pe fostul patron de paguba ce i-a cauzat fuga elevului.
  3. Patronul poate rezilia imediat contractul: 1) Dacă elevul comite veri-un furt, abus de încredere sau escrocherie; 2) Dacă lovește sau insultă grav pe patron sau pe o persoană din familia lui; 3) Dacă elevul este atins de o boală contagioasă.
  4. Patronul va putea rezilia contractul după o denunțare cu 15 zile înainte; 1) Dacă elevul nu’și îndeplinește datoriile impuse prin lege sau prin convențiune; 2) Dacă elevul este incapabil să învețe meșteșugul;
  1. Dacă elevul este atins de o boală care ține mai mult de două luni; 4) Dacă patronul voește să înceteze exercițiul meseriei sale.

In cazul din urmă, patronul este dator să despăgubească pe elev de cheltuielile ce va avea până la intrarea lui la alt patron.

  1. Elevul sau reprezentatul său legal poate rezilia imediat contractul: 1) Dacă patronul abuzează de dreptul său de disciplină părintească; 2) Dapă patronul comite acte imorale sau pedepsite de lege contra elevului; 3) Dacă viața sau sănătatea elevului ar fi compromisă în caz cînd ar continua cu lucrul.
  2. Elevul sau reprezentatul său legal poate rezilia contractul, după o denunțare făcută cu 15 zile înainte: 1) Dacă patronul nu îndepli­nește datoriile pe cari legea sau contractul părților i le impune față de elev; 2) Dacă patronul se strămută cu meseria sa într’o altă comună; 3) Dacă patronul e atins de o boală care ține mai mult de două luni și nu’și pune un locțiitor; 4) Dacă patronul este declarat în stare de faliment; 5) Dacă elevul vrea să îmbrățișeze o altă meserie sau o altă carieră.

In cazul prevăzut la No.4, rezilierea va putea avea loc în același mod și din partea sindicului falimentului; în cazul prevăzut la No.5, patronului se cuvine o dreaptă despăgubire.

  1. Dintre patron și lucrători
  1. Patronul nu poate impune lucrătorilor muncă străină meșteșugului lor sau convențiunei lor.

In ori-ce caz, munca trebue să fie într’o măsură potrivită cu puterea lor fizică.

El nu-i poate obliga, dacă nu există obligațiune convenită, a face servicii casnice.

  1. Un patron nu poate lua un lucrător al cărui contract cu un alt patron n’a expirat sau n’a fost reziliat.

In caz contrariu, ambii sunt responsabili solidar de despăgubirea cuvenită patronului părăsit.

  1. Patronul are drept să ceară ori cât de la lucrător ca să’i încre­dințeze carnetul spre păstrare.

Acest carnet se va prezenta de patron la ori-ce cerere a autorităților competinte.

  1. Când lucrătorul părăsește lucrul patronului, acesta este dator să'i restitue carnetul, împlinind cu conseciință numai însemnările coprinse în acel carnet.
  2. Convențiunea dintre patron și lucrător poate fi reziliată, afară de stipulațiune contrarie, printr'o denunțare făcute cu 15 zile înainte.

Cu toate acestea, lucrătorul nu va putea uza de această facultate de cât după ce va fi terminat lucrul început, dacă s'a învoit cu bucata; sau, în caz când a primit un avans asupra salariului, până ce n'a făcut lucrarea potrivit acelui avans, afară numai dacă ar preferi să restitue avansul.

  1. Patronul care dă drumului unui lucrător înainte de împlinirea termenului de denunțare arătat în articolul precedent, este dator să'i plătească, la plecare, salariul la care lucrătorul avea drept în cursul acelui termen, și acest salariu va fi îndoit dacă lucrătorul primea și hrană.
  2. Patronul poate rezilia imediat contractul : 1) Dacă lucrătorul nu îndeplinește condițiunile contractului; 2) Dacă lucrătorul este atins de o boală contagioasă; 3) Dacă lucrătorul a lovit sau insultat grav pe patron sau pe ori-cine din ai casei; 4) Dacă lucrătorul a săvârșit veri-un furt, abus de încredere sau escrocherie; 5) Dacă lucrătorul, prin impru­dență și fără a ține seamă de povețile ce i se dau, pune în pericol siguranța casei sau a stabilimentului.
  3. Dacă lucrătorul este chemat la serviciul militar, convențiunea se resiliazâ de drept și fără despăgubiri.

Dacă este chemat la concentrări, convențiunea nu se reziliază, dar lucrătorul n'are drept la salariu pe timpul cât lipsește.

  1. Lucrătorul poate rezilia imediat contractul :1) Dacă patronul nu îndeplinește datoriile luate prin contract; 2) Dacă patronul este atins de o boală contagioasă; 3) Dacă patronul sau alt cine-va al casei lovește sau insultă grav pe lucrător; 4) Dacă sănătatea ori viața lucrătorului ar fi în pericol când ar continua cu lucrul; 5) Dacă patronul săvârșește sau îndeamnă pe lucrător să săvârșească acte imorale.
  1. Dintre patron și maeștri.
  1. Dispozițiunile coprinse în art.34, 35 și 38-42 se aplică și la maeștri cari se angajează să lucreze la un patron.

 

Partea II

Corporațiunile

 

CAPITOLUL I

Dispozițuni generale

  1. In ori-ce comună, meseriașii de aceiași meserie sau de meserii similare, sau chiar de ori-ce meserii, pot constitui o corporațiune.

Spre acest sfârșit, se cere că numărul meseriașilor să fie cel puțin de 50, cari să aibă exercițiul drepturilor civile și politice 1/2 din numărul total al meseriașilor să hotărască prin majoritatea lor despre constituirea corporațiunei.

Când meseriașii sunt de diferite meserii, se cere consimțământul majoritâței fie-cărei specialități.

Dacâîntr'o comună nu va fi numărul suficient de meseriași spre a constitui o corporațiune, ori-ce meseriaș este în drept a se înscrie la corporațiunea din comuna învecinată.

  1. Ori-ce meseriaș din comună face parte de drept și în mod obligatoriu din corporațiunea specialitâței sale.
  2. Nimeni nu poate face parte din mai multe corporațiuni, chiar dacă exercita mai multe meserii.

In cazul din urmă, el poate alege corporațiunea din care voește a face parte.

  1. Intr'o corporațiune nu poate fi admis ca membru onorar de cât un maestru care a încetat de a mai exercita meseria.
  2. Corporațiunile sunt persoane juridice.

Ele însă nu vor putea dobândi imobilele de cât cele necesare pentru sediul lor sau al diferitelor instituțiuni ce vor crea.

Asemenea nu pot împrumuta, înstrăina și impoteca averea lor fără aprobarea Camerei de comerciu și industrie, conform art.49.

  1. In caz când corporațiunea ar dobândi imobile în contra dispozițiunilor prevăzute de alin.2 de sub articolul precedent, se va putea cere de ori-ce partea interesata anularea dobândirei pe tot timpul cât imobilele vor fi patrimoniul corporațiunei, până la introducerea cererei procuratorului tribunalului situațiunei imobilelor de a se vinde prin licitațiune publică.

Prețul se va vărsa la casa corporațiunei.

  1. Corporațiunile nu pot face comerciu, nici organiza întreprinderi de lucrări, nici exercita meserii pe socoteala lor proprie.

Ele nu se pot abate nici într’un chip de la scopul pentru care sunt create prin legea de față.

51.Ori-ce corporațiune trebue să-și aibă statutele sale, aprobate de Camera de comerciu și industrie, conform articolului următor.

  1. Camera de comerciu și industrie e datoare a se pronunța asupra aprobărei statutelor unei corporațiuni în termen de o lună de la comuni­carea ce i se va face acelor statute.

In contra încheerei Camerei de comerciu pot apela: la ministrul agriculturei, industriei comerciului și domeniilor, ori-ce membru din corporațiune, precum și comisarul guvernului, în termen de 15 zile de la darea acelei încheeri. Ministrul se va pronunța de odată asupra cererilor de apel, în termen de 14 zile de la expirarea termenului de apel.

  1. Statutele vor conține :

1) Meseriile cari au să formeze corporațiunea; 2) Drepturile și datoriile membrilor corporațiunei; 3) Cuantumul cotizațiunilor fie-cărui membru, care însă nu va putea trece peste 4, din salariul anual al unui membru; 4) Modul compunerei și alegerei, precum și întinderea atribu- țiunilor comitetului corporațiunei; 5) Modul de constituire și de funcțio­nare al adunărei generale a corporațiunei; 6) Modul de administrare și de control al averei corporațiunei, precum și modul de verificare al bilanțului anual; 7) Dispozițiunile privitoare la persoanele cari au să reprezinte corporațiunea afară sau pe lângă comitetul corporațiunei, față de autorități sau față de cei de al treilea; 8) Condițiunile în care se pot schimba statutele.

  1. Statutele corporațiunei nu vor conține nici o dispozițiune care să restrângă sau să paralizeze drepturile asigurate membrilor prin legea de față.
  2. Corporațiunea are de scop:

1) De a des volta onoarea profesională și de a menține ordinea și unirea între meseriași; 2) De a apăra interesele comunale ale meseriei sau ale meseriilor cari formează corporațiunea; 3) De a îngriji de starea morală și de perfecționarea cunoștințelor technice ale lucrătorilor și elevilor; 4) De a organiza ajutorul mutual printre meseriași; 5) De a face ca meseriașii să se deprindă a supune rezolvarea neînțelegerilor dintre ei la comisiunea de arbitri.

  1. Corporațiunile sunt datoare potrivit mijloacelor de care vor putea dispune: 1) Să înființeze case de asigurări sau să asigure pe membrii corporațiunei la societăți de asigurare contra boalelor, accidentelor, infirmităților, cazurilor de moarte; 2) Să înființeze birouri pentru plasare de elevi și lucrători; 3) Să înființeze sau să subvenționeze școli speciale și de adulți.

In aceste școli numărul școlarilor români va fi, în ori-ce caz, cel puțin 3/4.

57.1n toate cazurile din articolul precedent, corporațiunea va face statute speciale, cari vor fi aprobate conform art.52.

Veniturile și cheltuielile fie-cărei din aceste instituțiuni vor face obiectul unei contabilități speciale și a unei gestiuni deosebite de aceea a averei corporațiunei.

Fondul în numerar sau efecte se va conserva la Casa de depuneri.

  1. Două   sau mai multe corporațiuni se pot asocia pentru îndeplinirea în comun a îndatoririlor ce li sunt impuse de art.56.
  2. Două sau mai multe corporațiuni pot să fuzioneze și să formeze o singură corporațiune.

In cazul acesta averea fie-cărei corporațiuni va servi întâiu la plata datoriilor și împlinirea obligațiunilor contractate și restul va deveni averea nouei corporațiuni. 60. Corporațiunile sunt sub privigherea și autoritatea Camerei de comerciu și industrie în a cărei circumscripțiune se află.

Ori-ce hotărâre a adunărei generale sau a comitetului corporațiunei poate fi atacată cu apel la Camera de comerciu și industrie.

Termenul de apel este de o lună de la data încheierei hotărârei.

Hotărârile Camerei de comerciu și industrie sunt supuse recursului, în termen de 15 zile de la data închierei lor, la ministerul de agricultură, industrie, comerciu și domenii.

Dreptul de apel și de recurs se va putea exercita de comisarul guvernului, de comitetul corporațiunei și de un număr de cinci membrii ai corporațiunei.

Atât apelul, cât și recursul, exercitat de comisarul guvernului, suspendă executarea hotărârilor.

  1. Pe lângă fiecare corporațiune, ministerul de agricultură, comerciu, industrie și domenii numește dintre membrii corporațiunei un comisar al guvernului, care are să vegheze ca legea și statutele să fie observate.

El trebuie să fie încunoștiințat despre orice convocare a adunărei generale a membrilor corporațiunei și trebuie să ia parte la toate adunările.

El îndeplinește însărcinările sale în mod gratuit.

Ministerul va putea numi inspectorii cari să supravegheze aplicarea legei, regulamentelor și statutelor.

  1. Organele de administrațiuni și reprezentațiune ale corporațiunei sunt adunarea generală și comitetul corporațiunei.

 

CAPITOLUL II

Adunarea generală

  1. Adunarea generală ordinară a corporațiunei se compune din toți membrii corporațiunei, fără deosebire dacă sunt patroni, maeștri sau lucratori, afară de dispozițiunile contrarii prevăzute prin statute, sau de excepțiunile coprinse în legea de față.

Comisarul guvernului face parte din adunarea generală și o presidează până' și alege președintele.

  1. Pot lua parte la adunarea generală toți membrii corporațiunei cari sunt majori și n'au perdut exercițiul drepturilor civile și politice.
  2. Atribuțiunile adunărei generale ordinare sunt : 1) Alegerea președintelui adunărei; 2) Votarea regulamentului interior al adunărei;
  1. Votarea budgetului anual al corporațiunei; 4) Examinarea și aprobarea socotelilor; 5) Aprobarea cotizațiunilor fixate de comitetul corporațiunei.

Votarea și modificarea statutelor, precum și alegerea membrilor comitetului corporațiunei, se va face în adunări speciale, compuse numai din membrii corporațiunei cari se bucură de toate drepturile civile și politice.

  1. Adunarea generală trebue să fie întrunită cel puțin odată pe an. Epoca întrunirei și durata adunărei generale se vor fixa prin statute.

Convocarea adunărei generale se poate face ori-când atât de comitetetul corporațiunei, cât și de comisarul guvernului.

Ei sunt datori să o convoace când o va cere o treime din membrii corporațiunei.

  1. Membrii corporațiunei, cari nu vor fi achitat cotizațiunile lor, pot fi opriți prin statute de a lua parte pe un timp mărginit la adunarea generala.

Adunarea generală nu va alege comitetul corporațiunei, el se va numi de Camera de comerț și industrie, cu aprobarea ministrului agriculturei, industriei, comerțului și domeniilor.

  1. Numai membrii corporațiunei cari se bucură de drepturile civile și politice pot fi aleși în comitetul corporațiunei.
  2. Nimeni nu poate refuza alegerea făcută în persoana sa de președinte sau membru al comitetului corporațiunei.

Ei îndeplinesc îndatoririle lor în mod gratuit.

  1. Comitetul corporațiunei rezolvă toate afacerile ce, prin lege sau prin statute, nu sunt rezervate adunărei generale sau altor organe speciale.

In comunele unde nu vor exista corporațiuni, atribuțiunile comitetului, în cazurile prevăzute de art. 9, 11, 13 și 14, vor trece la comitetul corporațiunei din comuna cea mai apropiată, după cum se va fixa prin regulamentul de administrațiune publică.

CAPITOLUL IV

Comisiunea de arbitri

  1. In fie-care corporațiune se va întocmi o comisiune de arbitri chemată a dezlega neînțelegerile dintre meseriași.

Ea va încerca mai întâi să împace pe părți. Dacă nu va reuși, va judeca în mod sumar și va da hotărârea cu majoritate de voturi.

  1. Comisiunea de arbitri se compune din cinci persoane: din comi­sarul guvernului, ca președinte; din doui membri aleși de patroni și din doui membrii aleși de lucrători.

Va fi un număr egal de supleanți aleși în același mod ca și membrii. Asemenea se va numi și un supleant al comisarului guvernului.

Alegerea membrilor și supleanților se face în adunări deosebite de patroni și de lucrători și pe timp de trei ani. Acești patroni și lucrători vor fi majori și se va bucura de exercițiul drepturilor lor civile și politice. Li se poate acorda prin statute o indemnitate pentru fiecare ședință.

  1. înaintea comisiunei de arbitri părțile se prezintă și se apără singure, fără advocat sau sfătuitor.
  2. Meseriașii nu se vor putea adresa la justiția ordinară, pentru ori-ce afacere care intră în competința comisiunei arbitrale, până ce mai întâiu nu se vor fi prezentat înaintea acestei comisiuni spre a’i împăca și până ce nu se va fi constatat, printr’un proces-verbal încheiat de ea, că s’a făcut această încercare și care a fost rezultatul.

Pentru împăciuire, comisiunea de arbitri poate să lucreze și în număr de trei.

  1. Dacă se va constata, în modul arătat prin articolul precedent că părțile nu s’au putut împăca, și dacă ele vor consimți, prin act scris, a se supune judecăței comisiunei de arbitri, renunțând la orice mijloc de a ataca hotărârea ce se va pronunța, acea hotărâre va fi definitivă, irevocabilă și executorie.

In ori-ce caz, hotărârea deși definitivă și executorie, va putea fi anulată dacă partea nemulțumită va introduce în termen de 10 zile libere, o acțiune la tribunalele ordinare.Trecând acest termen fără a se introduce acțiunea, hotărârea devine irevocabilă, adică nu se mai poate anula.

Hotărârea se execută prin agenții administrativi.

Executarea se va putea suspenda dacă partea condamnată va dovedi că, prin hotărârea care se execută, i se aduce o vătămare ireparabilă ori dacă va da cauțiune suficientă.

  1. Un regulament de administrațiune publică va regula procedura de urmat dinaintea comsiunei de arbitrii.

 

PARTEA III

Dispozițiuni penale și tranzitorii

 

CAPITOLUL I

Dispozițiuni penaie

  1. Pentru orice abatere de la lege, regulamente sau statute, se poate da avertismente oricărui meseriași de comitetul corporațiunei, iar comitetul corporațunei de Camera de comerț și industrie și de ministrul agirculturei, industriei, comerțului și domeniilor.
  2. Se vor pedepsi cu amendă de la 5-100 lei toți aceia cari se vor abate de la art.4,5,12,16,26,27,29,35,36 și 37.

Asemenea se va pedepsi cu aceiași amendă și lucrătorul care a părăsit fără just motiv pe patron și i-a lăsat lucrul în suferință.

  1. Se vor pedepsi cu amendă de la 50-300 lei toți aceia cari se vor abate de la art. 8,24, 25 și 34.
  2. Afară de pedeapsa amendei, autoritățile administrative, după cererea comitetului corporațiunei, vor opri de a exercita meseria pe aceia cari nu vor avea brevetul de maestru prevăzut de articolul 8, sau carnetul de lucrător prevăzut de articolul 12.
  3. Patronilor cari vor fi condamnați pentru abaterile prevăzute de art.26 sau 27, Camera de comerț și industrie le va putea ridica pe timp mărginit dreptul de a avea elevi sau lucrători minori.
  4. In caz când comitetul corporațiunei, comisiunea de arbitri sau ori-ce alt organ al corporațiunei nu se conformă legei, regulamentelor și statutelor, ministrul agriculturei, industriei, comerțului și domeniilor, ascultând avizul Camerei de comerț și industrie, le poate dizolva. In asemenea cazuri, se va procede la no ui alegeri, iar până la alegerea comitetetelor se va numi unul provizoriu, conform art. 69 aliniatul ultim.

El poate inchide ori-ce adunare genrală a corporațiunilor pentru aceleași abateri.

In cazurile de mai sus, el poate dizolva, după împrejurări, însăși corporațiunea, având însă avizul conform al Camerei de comerț și industrie.

In caz de dizolvare a corporațiunei, averea va trece la comun unde se află reședința corporațiunei. Venitul va aparține comunei până se va putea reînființa corporațiunea dizolvată spre a-și relua averea.

  1. Ori-care nu s'ar supune la dizolvarea, închiderea sau suspendarea prevăzute în articolul precedent, se va pedepsi cu amendă de la 200-1.000 lei. afară de pedepsele prevăzute la alte legi pentru faptele săvârșite.
  2. Amenzile pronunțate în baza acestei legi se vor vărsa la casa corporațiunei.
  3. Judecătoriile de ocoale judecă contravențiunile prevăzute de art.80 în prima și ultima instanță, iar cclc prevăzute de art.81 și 85 cu drept de apel.
  • 88. Acțiunea publică se poate exercita de cei interesați, sau de comitetul corporațiunei, sau de comisarul guvernului.

Asemenea și apelul.

Acțiunea publică se stinge prin împăciuirea părților în ori-ce stare a fi procesul pendinte.

  1. Acțiunea publică, pentru urmărirea faptelor prevăzute prin această lege, se prescrie în patru luni dela săvârșirea lor.

 

CAPITOLUL II.

Dispozițiuni tranzitorii

  1. Legea de față intră în vigoare șease luni după publicarea ei în Monitorul Oficial.
  2. Toți cei cari, la publicarea acestei legi. vor fi exercitat timp de doui ani o meserie pe propria lor socoteală, se vor considera prin exepțiunc ca maeștri și li se va elibera brevetul de către Camera de comerț și industrie.

Ei vor trebui să justifice, in momentul cererei brevetului, că au plătit toate dările către Stat, județ și comună, datoritele anul care precede cererea.

In caz când camera de comerț și industrie ar refuza sau ar libera fără drept un brevet, se poate face de cei interesați apel la ministrul agricul­turei. industriei, comerțului și domeniilor, care va statua definitiv.

Ministrul poate delega această facultate unei comisiuni speciale, compusă din 3 funcționari superiori din minister.

  1. Tuturor lucrătorilor cari, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor dovedi că au lucrat efectiv într'o meserie cel puțin doui ani, li se va libera prin excepțiune carnetul de lucrător, conform celor prescrise în articolul precedent în privința brevetului de maestru.

Se va putea libera carnetul de lucrător asemenea persoanelor cari au absolvit o școală specială, precum și lucrătorilor sau elevilor aflători în serviciu, recomandați de patronii lor.

Ei vor trebui să justifice, în momentul'cererei carnetului, că au plătit toate dările către Stat, județ și comună, datorite pe șease luni cari preced cererea.

  1. Ministerul agriculturei, industriei, comerțului și domeniilor va numi, imediat după publicarea prezentei legi, unul sau mai mulți delegați ai guvernului în fie-care comună unde va fi numărul necesar de meseriași pentru constituire de corporațiune.

Acești delegați vor convoca înparte pe meseriașii fie-cărei spe­cialități, spre a se pronunța pentru formarea unei corporațiuni și a se constitui conform celor prescrise prin prezenta lege.

 

Partea IV.

Dispozițiuni finale

  1. Prin regulamente de administrațiune publică se vor arăta toate măsurile și amănuntele necesare pentru aplicarea legei de față, precum și aceia cari vor avea să le execute.
  2. In toate întreprinderile sau furniturile Statului, județelor, comunelor și ale celor-alte autorități civile și militare, cari nu trec peste
  1. lei. Românii vor fi preferiți chiar dacă ofertele lor vor fi mai scumpe cu 5 % decât a celor alți concurenți.

Societățile de meseriași români, constituite legalmente, vor fi admise a depune numai jumătate din garanția cerută la licitațiile publice.

Intreprizătorii și societățile prevăzute mai sus nu vor putea ceda întreprinderile lor, altor persoane; în caz contrariu, ei perd de drept,chiar dela încheierea contractului, avantagiile acordate prin cele două aliniate de mai sus.

Se vor aplica aceste dispozițiuni și în cazul când întreprinzătorii și societățile vor servi de persoane interpuse.

Antreprenorii străini nu vor fi primiți la licitațiuni de cât dacă vor fi dovedit că există în țara lor un drept de reciprocitate penru Români.

In caetele de sarcini de lucruri publice sau de furnituri ale Statului, județelor, comunelor și celorlalte autorități civile și militare, se va prevede clauza că antreprenorul nu va putea întrebuința meseriași străini de cât în proporțiunea fixată de administrațiune, după natura lucrărilor și regiunea unde ele se execută.

  1. Toate actele făcute în baza legei de față nu sunt supuse legei timbrului și de înregistrare.

Se vor supune, printr’un regulament public, brevetele de maeștri și carnetele de lucrători la o taxă mică.

  1. Camera de comerț și industrie, pentru a exercita atribuțiunile ce i se dau prin prezenta lege, va forma o secțiune deosebită. Ea se va compune în București din 12 membri, dintre cari șease vor fi delegați de Camera de comerț și industrie, iar cei-alți șease se vor alege de adunarea comitetelor corporațiunilor din Capitală.

In cele alte localități secția va fi compusă din șease membri, din cari trei delegați de Camera de comerț și industrie și trei aleși de adunarea comitetelor corporațiunilor din circumscripția corespondentă.

Delegații Camerei de comerț și cei aleși de comitetele corpora­țiunilor vor funcționa pe timp de trei ani.

 

Această lege a fost abrogată de Legea din 1912

Contor: 1626 afișări

SCPA Gîlcă & Vasiliu, 4 aprilie 2013 18:15

Calificativ

Comentarii

Comentarii
 
banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner