În numărul 7/2011 al Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator Costel Gîlcă, editura Rosetti Educațional, a fost publicată partea a doua a articolului „Contractul individual de muncă nu este un contract intuitu personae” aparținând avocatului Costel Gîlcă.
Articolul aduce o serie de argumente în vederea demonstrării faptului că contractul individual de muncă nu are caracter intuitu personae, că există situații practice când munca se prestează de către altcineva decât titularul contractului. De asemenea, este tratată problema referitoare la faptul că un contract individual de muncă nu poate intra în masa succesorală, iar folosirea terminologiei „intuitu personae” este greșită în sensul în care conduce la discriminare. Putem vorbi, mai degrabă, de „intuitu profesionale”.
Caracteristicile specifice ale relațiilor de muncă nu permit intrarea contractului individual de muncă în masa succesorală. Munca nu este o marfă, nu este un bun care poate fi înstrăinat pe cale de vânzare-cumpărare, închiriere, sau orice alt tip de contrcat civil sau comercial și cu atât mai puțin pe cale succesorală.
Comentarii
ca nimeni nu e de neinlocuit e adevarat...dar aceasta optica filosofica mai degraba mie mi se pare cel putin ciudata si ...poate in societatea car va dezvolta robotei va merge aceasta filosofie dar inca nu si sper ca nici in viitor. Sa fim seriosi...tosusi
Contractul de prestari servicii cu croitorul ala meserias ce iti face haina... cum il cheama....a Botezatu....e intuitu nu? daca il angajezi prin cim brusc nu mai e intuitu? eu zic sa iti faci o haina ""a la botezatu in china""...intradevar merge si asa dar nu se pot nega elementele de inuitu personae
Am o singura intrebare: esti sigur ca.....acele haine le face chiar botezatu......... Daca el le trimite in china sa le faca? T eintereseaza sa fie facute de mana botezatului sau sa fie bine facute?