Într-un discurs susținut înaintea reuniunii bianuale a miniștrilor învățământului superior de la București, în cadrul procesului de la Bologna, comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou a transmis statelor membre că, pentru a răspunde crizei și șomajului în continuă creștere în rândul tinerilor, trebuie să își modernizeze urgent sistemele de învățământ superior și să elimine obstacolele din calea unui Spațiu european al învățământului superior (SEIS) pe deplin funcțional.
Comisarul a declarat că „Este esențial ca Europa să realizeze reforme care vor elibera întregul său potențial de conturare a viitorului nostru. Obiectivul nostru este un SEIS pe deplin funcțional care oferă pentru toți educație de înaltă clasă și competențe care ajută la găsirea unui loc de muncă, care stimulează inovarea și asigură buna recunoaștere a calificărilor academice."
În perioada 26-27 aprilie 2012 se desfășoară la București „Procesul de la Bologna: reuniunea bianuală a miniștrilor învățământului superior de la București”, în cadrul căreia se vor întâlni oficialii a 47 de țări europene pentru a se pune de acord cu privire la reformele necesare în vederea creării unui Spațiu european al învățământului superior modernizat și deschis. Pe fundalul crizei și al impactului social al acesteia, miniștrii au convenit că reformele trebuie să se concentreze pe dezvoltarea capacității insuficient exploatate a învățământului superior de a contribui la creșterea economică și la sporirea capacității de ocupare a unui loc de muncă – un mesaj central și pentru „Agenda Comisiei Europene pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior în Europa”, adoptată în septembrie 2011.
Conferința ministerială va stabili prioritățile pentru faza următoare a procesului de la Bologna (2012-2015) pentru țările SEIS. Miniștrii vor adopta Strategia de mobilitate Bologna care prevede că, până în 2020, 20% dintre absolvenții de învățământ superior din Europa își vor fi petrecut o parte a studiilor în străinătate, în conformitate cu cadrul de referință european pentru mobilitatea învățământului superior, adoptat în noiembrie 2011.
Măsurile sunt necesare în condiții în care ultimul raport de punere în aplicare a procesului de la Bologna, prezentat miniștrilor la București și pregătit cu sprijinul Comisiei Europene, conchide că, în ciuda pașilor importanți făcuți de toate țările, progresele sunt inegale, în contextul scăderii cheltuielilor publice în învățământul superior și persistă problemele practice.
Foarte mulți studenți renunță la învățământul superior sau absolvă fără competențe care favorizează găsirea unui loc de muncă. Unii se confruntă cu obstacole în calea recunoașterii calificărilor lor academice într-o altă țară și este nevoie de timp pentru ca instituțiile să treacă la „învățare centrată pe student” – în care programele educaționale sunt adaptate la necesitățile studenților, și să prezinte clar ceea ce aceștia ar trebui să înțeleagă și să fie capabili să facă în urma studiilor lor („rezultatele învățării”). În general, învățământul superior nu oferă încă rezultate pe măsura potențialului său de stimulare a creșterii.
În acest sens, în cadrul procesului de la Bologna au fost dezvoltate o serie de instrumente care contribuie la încurajarea tranziției către sisteme mai orientate către student. Sistemul european de credite transferabile (ECTS) atribuie puncte de credit pentru fiecare parte a unui program de studiu, pe baza volumului de muncă al studentului pentru a obține rezultate specifice ale învățării. Acesta simplifică acumularea de către studenți a creditelor obținute în programe diferite și recunoașterea studiilor în străinătate în instituția lor de origine. „Suplimentul la diplomă”, atașat la o diplomă, oferă o descriere standardizată a studiilor realizate – facilitând înțelegerea conținutului oricărei diplome, indiferent de țara în care a fost obținută.
(Sursa: Comisia Europeană)
Comentarii