s
Propunerea Comisiei Europene care vizează revizuirea actualelor normele de siguranță ale UE care reglementează oboseala personalului navigant, numite de obicei „limitările timpului de zbor și de serviciu și cerințele privind timpul de odihnă” (sau „limitările timpului de zbor” — FTL) sunt susținute de statele membre. Revizuirea vizează consolidarea, clarificarea, completarea — și impunerea unui caracter mai strict — normelor actuale, luând în considerare informații științifice, operaționale și internaționale disponibile.
Munca nedeclarată a devenit subiectul unei consultări lansate de Comisia Europeană cu reprezentanții sindicatelor și ai organizațiilor patronale. Scopul consultării este acela de a identifica măsurile care ar putea fi luate în viitor la nivelul UE pentru a preveni și a descuraja munca nedeclarată, printr-o mai bună cooperare între autoritățile însărcinate cu aplicarea legii din statele membre, cum ar fi inspectoratele de muncă, autoritățile fiscale și de asigurări sociale.
În cadrul concursului WorldSkills 2013 din Leipzig, Germania, comisarii Androulla Vassiliou (educație, cultură, multilingvism și tineret) și László Andor (ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune) au lansat Alianța europeană pentru ucenicii. Scopul acesteia este combaterea șomajului în rândul tinerilor prin îmbunătățirea calității și ofertei de ucenicii pe întreg teritoriul UE prin intermediul unui parteneriat amplu al părților interesate din domeniul forței de muncă și al educației.
Un raport al Comisiei Europene arată faptul că România nu își propune suficient de mult pentru combaterea șomajului în rândul romilor și trebuie să prevadă în strategia națională pentru integrarea romilor obiective și calendare mai clare pentru soluționarea problemelor care persistă în accesul la sistemul sanitar și la locuințe. Raportul CE evaluează strategia națională a României de integrare a romilor din 2012, menționând la un număr de patru capitole puncte bune și deficiențe depistate.
Comisia Europeană a propus o decizie menită să vină în ajutorul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în vederea maximizării eficacității acestora printr-o cooperare mai strânsă, pentru a răspunde mai bine nevoilor celor 26 de milioane de șomeri și ale angajatorilor.
Comisia Europeană a lansat în perioada 31 mai – 26 iulie 2013 o consultare publică în vederea identificării unor provocări prezente și viitoare referitoare la securitatea și sănătatea în muncă și la găsirea soluțiilor pentru remedierea lor. Se caută îndeosebi contribuții din partea reprezentanților autorităților publice ale statelor membre și a organizațiilor care reprezintă angajații și angajatorii, precum și de la părțile interesate și de la experții care au un interes în domeniul securității și sănătății în muncă.
Comisia Europeană a publicat miercuri o serie de recomandări specifice pentru toate țările membre ale UE, printre care și România pentru a o ajuta să își îmbunătățească performanțele economice. CE recomandă finalizarea acordului derulat cu UE și FMI, creșterea colectării, implicit prin taxe de mediu mai mari, egalizarea vârstei de pensionare și continuarea reformelor structurale, menționând slaba capacitate administrativă ca principală sursă de preocupare privind România.
Cardul european de asigurări sociale de sănătate(CEEAS NU) este un card gratuit cu ajutorul căruia, la nevoie, cetățenii UE pot beneficia de serviciile acordate de unități medicale de stat, în timpul unei șederi temporare pe teritoriul oricărui stat membru al UE, Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și Elveției.
Comisia Europeană a propus o serie de măsuri care să asigure o mai bună aplicare a legislației UE în domeniul dreptului persoanelor de a lucra în alt stat membru, pentru a-i ajuta astfel pe cetățeni să își exercite drepturile în practică. În prezent, indiferent dacă legislația națională este conformă sau nu cu normele UE, există în continuare problema necunoașterii acestor norme de către angajatorii din sectorul public și privat. Necunoașterea sau neînțelegerea normelor este o sursă majoră de discriminare pe motive de naționalitate. La rândul lor, cetățenii consideră că nu știu la cine să apeleze în statul membru gazdă, atunci când se confruntă cu probleme legate de dreptul lor la liberă circulație. Scopul propunerii Comisiei este de a depăși aceste dificultăți și de a contribui la prevenirea discriminării lucrătorilor pe baza naționalității, oferind soluții practice.
Femeile reprezintă numai 33% din totalul cercetătorilor europeni, 20% din numărul profesorilor universitari titulari și 15,5% din numărul șefilor de instituții de învățământ superior, potrivit raportului „She Figures”, publicat de Comisia Europeană.
În ședința de Guvern din 27 martie 2013 a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
România a primit, prin Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), bani pentru sprijinirea celor 1 416 de lucrători ai Nokia care au fost concediați, în cadrul unui ajutor colectiv de 24,2 milioane de euro oferiți de Comisia Europeană pentru a ajuta lucrătorii concediați în Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, România, Spania și Suedia.
Comisia Europeană îndeamnă statele membre să ratifice Convenția din 2011 a Organizației Internaționale a Muncii privind munca decentă pentru personalul casnic (convenția nr. 189). Prin ratificarea convenției OIM, țările se angajează să asigure condiții echitabile și decente pentru lucrătorii casnici, protejând drepturile lor fundamentale legate de muncă, prevenind abuzurile și violența și instituind garanții pentru tinerii care lucrează ca personal casnic.
Doi ministri belgieni au anuntat ca vor depune o plangere la Comisia Europeană impotriva Germaniei din cauza conditiilor de munca precare si a salariilor extrem de mici cu care sunt platiti imigranti romani si bulgari care lucreaza in abatoare germane, relateaza cotidianul Le Soir, citat de Mediafax.
La summitul UE, care s-a desfășurat la Bruxelles la mijlocul lunii martie, liderii Uniunii au discutat, în principal, despre măsurile menite să stimuleze creșterea economică, să genereze locuri de muncă și să-i sprijine pe tinerii șomeri. Președintele José Manuel Barroso a invitat statele membre să ia măsuri pentru stimularea creșterii economice și productivității și pentru crearea de noi locuri de muncă.
Comisia Europeană a propus o serie de norme operaționale în vederea implementării inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, al cărei principal scop este combaterea șomajul la nivelul acestei categorii de populație. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a fost propusă de Consiliul European din 7-8 februarie 2013, cu un buget de 6 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.
Comisia Europeană a pus IMM-urile în centrul agendei sale de reglementare inteligentă pentru sprijinirea creșterii economice și a creării de locuri de muncă în Europa și a identificat, în urma unei consultări, topul 10 al celor mai împovărătoare acte legislative ale UE, în cazul cărora urmează a fi luate măsuri de relaxare.
Comisia Europeană a prezentat, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, un sondaj Eurobarometru care cuprinde opiniile cetățenilor europeni cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați și necesitatea de a consolida poziția femeilor în țările în curs de dezvoltare. 78% dintre europeni consideră că o creștere a numărului de femei care ocupă funcții politice de conducere în țările în curs de dezvoltare ar „genera o îmbunătățire a situației”.
În contextul în care numărul locurilor de muncă în sectorul digital crește cu mai mult de 100 000 pe an, Președintele Comisiei, José Manuel Barroso, a lansat un apel întreprinderilor europene din sectorul digital, guvernelor și sectoarelor educației și formării să adere la Marea coaliție în favoarea locurilor de muncă în sectorul digital și să contribuie la ocuparea unui număr de până la 900 000 de locuri de muncă vacante care sunt preconizate să apară în Europa în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) până în 2015.
Având în vedere că milioane de lucrători din UE sunt potențial expuși la substanțe chimice periculoase într-un număr mare de sectoare, inclusiv industriile manufacturiere și de servicii, agricultură, servicii de sănătate și educație, Comisia Europeană a propus o mai bună protecție a lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la substanțe chimice la locul de muncă.
Comisia Europeană (CE) anticipează că rata șomajului în România se va situa la 6,9% în acest an și la 6,8% în 2014, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de estimarea de 7,3% avansată în toamnă pentru ambele perioade, potrivit prognozei economice de iarnă prezentată vineri.
Comisia Europeană a invitat statele membre, într-o comunicare recent adoptată privind investițiile sociale în favoarea creșterii economice și a coeziunii, să acorde prioritate investițiilor sociale și să-și modernizeze sistemele de protecție socială. Aceasta înseamnă strategii mai performante de incluziune activă și o utilizare mai eficientă și mai rentabilă a bugetelor sociale.
La 20 de ani de la crearea cetățeniei UE, Comisia Europeană a publicat un Eurobarometru care arată faptul că europenii sunt, în general, conștienți de drepturile lor, dar nu știu întotdeauna ce anume presupun acestea. 81 % dintre respondenți știu că, pe lângă propria naționalitate, au statutul de cetățeni ai UE, iar cele mai cunoscute drepturi sunt cel la liberă circulație (88 %) și dreptul de a adresa petiții instituțiilor UE (89 %).
Comisia Europeană a lansat Premiile pentru promovarea întreprinderilor europene (EEPA) 2013, care își propun să recompenseze cele mai bune inițiative publice și cele mai bune parteneriate public-privat care promovează dezvoltarea întreprinderilor și antreprenoriatul. Anul acesta, a fost adăugată o nouă categorie care premiază proiecte reușite ce contribuie la economia verde.
Șefii de stat și de guvern au ajuns la un acord cu privire la bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, care oferă o bază pentru negocierile cu Parlamentul European. Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat că, în ciuda faptului că plafoanele convenite sunt inferioare celor recomandate de Comisie, „acordul la care s-a ajuns poate fi totuși un catalizator important pentru creștere și locuri de muncă.”