Ca urmare a prestării muncii pentru care a fost angajat, fiecare salariat primește lunar salariul aferent. Dacă această situație pare simplă și logică, mult mai dificilă este situația în care împotriva angajatorului este deschisă procedura insolvenței, iar angajații sunt nevoiți să își valorifice dreptul de creanță împotriva acestuia în instanță.
În acest caz, art. 3 din Legea nr. 85/2006[1] prima teză prevede că sunt creanţe salariale acelea care izvorăsc din raporturi de muncă între debitor (angajator) şi angajaţii acestuia. În cea de-a doua teză a acestei prevederi legale, este menționat expres faptul că aceste creanţe salariale sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe pe baza evidențelor contabile ale societății de către administratorul judiciar/lichidator. Așadar, în vederea protejării drepturilor salariaților, care sunt o categorie specială de creditori referitor la dreptul lor la cuantumul salariului și a celorlalte drepturi bănești izvorâte din contractul individual de muncă, legiuitorul a prevăzut expres obligativitatea înscrierii creanțelor acestora în tabelul de creanțe de către administratorul judiciar.
Avantajul născut din acestă normă este unul esențial pentru persoanele fizice, angajați, care de cele mai multe ori necunoscând legislația specifică procedurii insolvenței ar putea pierde termenele procedurale în care trebuie solicitată valorificarea unei creanțe. Astfel, salariatul care are de recuperat anumite sume de bani ce decurg din CIM, nu este nevoit să formuleze o cerere de admitere a creanței (declarație de creanță) pe care să o înregistreze la instanța competentă în termenul stabilit de lege.
Un alt avantaj care decurge din această prevedere este faptul că salariatul nu va fi obligat la plata unei taxe de timbru de peste 100 de lei, aferentă cererilor de înscriere la masa credală.
Alin. (12) al aceluiași articol prevede că valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei pentru ca instanța să dispună deschiderea procedurii insolvenței, pentru salariaţi, aceasta ridicându-se la contavaloarea a 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat. Consecința acestei prevederi este aceea că, în situația în care un salariat nu își primește salariul pentru mai multe luni, iar cuantumul acestuia este egal sau mai mare cu 6 salarii medii brute pe economie, acesta poate solicita deschiderea procedurii insolvenței împotriva angajatorului său.
Totuși, fiecare angajat are interes în a verifica dacă este înscris cu întreaga sumă la masa credală a angajatorului, în acest sens fiind menționat în tabelul de creanțe. În situația în care nu este înscris cu întreaga creanță, va fi nevoit să formuleze contestație la tabelul de creanțe și să justifice diferența pe care o solicită.
În vederea protejării intereselor salariatului în cazul deschiderii procedurii insolvenței împotriva angajatorului, legiuitorul a prevăzut în art. 172 din Codul Muncii, obligativitatea constituirii şi utilizării unui fond de garantare pentru plata creanţelor salariale.
În scopul protejării salariatului și punerii în practică a acestor dispoziții a fost adoptată Legea nr. 200/2006[2], care reglementează constituirea, gestionarea și utilizarea fondului de garantare în cazul deschiderii procedurii insolvenței împotriva unui angajator român sau a unui angajator transnațional.
Potrivit art. 2 din acest act normativ reiese că din Fondul de garantare se asigură plata creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi faţă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.
În consecință, salariatul este protejat prin dispoziții legale în cazul deschiderii insolvenței împotriva angajatorului său, dar este recomandabil ca și acesta să aibă un rol activ pe durata procedurii, astfel încât să fie înscris în calitate de creditor cu întreaga creanță.
[1] Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței , publicată în Monitorul Oficial cu numărul 359 din data de 21 aprilie 2006
[2] Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 453 din data de 25 mai 2006
Comentarii
Bună seara,
În cazul unui fost angajat, unde pot verifica dacă apar în tabelul de creanțe? Unde găsesc acest tabel? Poate fi consultat la grefa tribunalului? Sau trebuie sa iau legatura cu administratorul judiciar - asta în cazul în care va dori sa comunice cu mine?
O persoana concediata in perioada insolventei care in final primeste o hotarare irevocabila de reangajare dar firma este in faliment trebuie sa se inscrie la masa credala?