Știri » Taguri » Codul muncii
S-au modificat Codul muncii și Legea dialogului social
Studiu OIM: Modificarea Codului Muncii a avut un impact social defavorabil
Un studiu realizat de Organizaţia Internaţională a Muncii, la cererea FMI, referitoare la reformele legislației muncii din România în 2011, subliniază faptul că modificarea Codului Muncii a avut un impact social defavorabil, necompensat prin efectele economice aşteptate, criza economică fiind absorbită în special de către salariaţi şi veniturile acestora.
Clauza de confidențialitate vs. Secretul de serviciu
Dacă clauza de confidențialitate este reglementată de art. 26 din Codul muncii, alături de clauza cu privire la formarea profesională, clauza de neconcurenţă și clauza de mobilitate, obligația privind secretul profesional rezultă din prevederile art. 39 alin. (2) lit. f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
Clauza de mobilitate vs. Delegarea
Dacă clauza de mobilitate este reglementată de art. 25 din Codul muncii, alături de clauza cu privire la formarea profesională, clauza de neconcurenţă și clauza de confidenţialitate, delegarea este reglementată în Capitolul III din Codul muncii Modificarea contractului individual de muncă, la art. 43 și 44 din Codul muncii.
Clauza de neconcurență vs. Clauza de fidelitate
Clauza de fidelitate constituie o obligaţie principală a salariatului pe durata executării contractului individual de muncă, de a se abţine de la săvârşirea oricărui act sau fapt ce ar putea dăuna intereselor angajatorului, fie prin concurenţa, fie prin lipsa de discreţie cu privire la informaţiile confidenţiale (secrete), privindu-I pe angajator, de natură tehnică, economică, managerială, comercială etc. Ia care are acces, permanent sau ocazional, prin activitatea pe care o desfăşoară , iar prin clauza de neconcurență salariatul este obligat ca după încetarea contractului individual de muncă să nu presteze, în interes propriu sau al unui țert, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său.
BNS cere modificarea articolului din Codul Muncii care trimite judecarea conflictelor sociale de la tribunale la judecătorii
Blocul Național Sindical a transmis joi Guvernului o adresă prin care solicită modificarea de urgență a unui articol din Codul Muncii care scoate judecarea conflictelor de muncă (greve, accidente de muncă sau disponibilizări colective) din competența tribunalelor și le transmite către judecătorii, considerând prevederea ca fiind o gravă eroare legislativă.
Diminuarea zilelor de concediu de odihnă ca urmare a concediilor medicale. Codul muncii vs. Directiva Uniunii Europene
Având în vedere că nici Codul muncii, nici Directiva 2003/88/CE - Organizarea timpului de lucru - Dreptul la concediul anual plătit - Concediu medical - Concediu anual care coincide cu un concediu medical - Dreptul de a beneficia de concediul anual în altă perioadă, nu face nicio distincție în sensul că are loc o diminuare a zilelor de concediu de odihnă pentru acei salariați care au beneficiat de concediu medical, considerăm că trebuie să avem în vedere jurisprudența Curții, care reprezintă izvor de drept.
Condițiile impuse de lege în cazul concedierii pentru motive care nu țin de persoana salariatului
Cele două condiții impuse cu necesitate de art. 65 din Codul muncii sunt desființarea efectivă a postului, respectiv existența unei cauze reale și serioase.
Ministerul Muncii va discuta cu FMI pe tema pensiilor și salarizării unitare
În perioada în care delegația Fondului Monetar Internațional se află la București, Ministerul Muncii are stabilite trei întâlniri de lucru cu reprezentanții acestuia în cadrul cărora se va discuta despre sustenabilitatea sistemului de pensii, salarizarea unitară şi modificarea Codului Muncii după cum a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Iolanda Stăniloiu.
MM: Inițiativa de modificare a Codului Muncii publicată în MO nu produce în prezent efecte juridice
Iniţiativa legislativă privind proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 773 din 16 noiembrie 2012.
Un an de Codul Muncii. Un eșec anunțat!
Nr. 6/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, debutează cu editorialul avocatului Costel Gîlcă „Un an de Codul Muncii. Un eșec anunțat”. Autorul discută cateva aspecte referitoare la efectele pe care noul Cod al muncii le-a avut la un an de la intrarea în vigoare, acesta subliniind că obiectivele fixate de către Guvern la adoptarea modificărilor Codului muncii nu au fost atinse, aceste modificări fiind un eşec total.
AOAR: Prioritatea Guvernului ar trebui să fie crearea de locuri de muncă, nu modificarea Codului Muncii
Asociatia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră ca una din problemele grave ale României o reprezintă numărul locurilor de muncă şi calitatea acestora, factor esential în ceea ce priveşte veniturile realizate de angajati. În acest sens, prioritatea Guvernului ar trebuie să fie stimularea creării de locuri de muncă şi reducerea asistenţei sociale, inclusiv cea privind ajutorul de şomaj, concentrând ajutorul societăţii doar pentru persoanele aflate într-o dificultate extremă.
Revista presei: "Un an de Codul muncii. Bilant"
In data de 7 iunie 2012 la sediul SCPA Gilca si Vasiliu a avut loc dezbaterea cu tema "Un an de Codul muncii. Bilant", eveniment organizat de Clubul de Drept Social "Costel Gilca". Discutiile si concluziile acestui eveniment au fost preluate si de catre unele din cele mai prestigioase agentii de presa din Romania:
Dezbatere: Un an de Codul muncii. Bilanț. Concluziile evenimentului
Clubul de Drept Social - Costel Gîlcă a organizat joi, 7 iunie 2012, dezbaterea cu tema "Un an de Codul muncii. Bilanț", prilejuită de împlinirea unui an de la intrarea în vigoare a Legii 40/2011 - noul Cod al muncii din România, un moment oportun pentru a trage o serie de concluzii cu privire la impactul produs de aceste modificări asupra mediului economic, dar mai ales a relațiilor de muncă, atât din perspectiva lucrătorilor cât și din perspectiva angajatorilor.
Premieră: documentele proiectelor de lege de modificare a legislației muncii
"Guvernul intenţionează să modifice Codul Muncii, Legea dialogului social şi Legea zilierilor", a anunţat liderul BNS Dumitru Costin luni, la finalul primei reuniuni a Comitetului pentru Dialog Social, precizând că va fi modificat "cadrul legislativ care a fost impus prin forţă de Cabinetul Boc".
Concluziile reuniunii Comitetului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, 28 mai 2012
Luni, 28 mai a avut loc prima reuniune a Comitetului Naţional Tripartit pentru Dialog Social guvern-patronate-sindicate. Potrivit purtătorului de cuvânt, Andrei Zaharescu, principalele cerințe din cadrul discuțiilor s-au referit la legea zilierului, modificarea Codului Muncii, un nou cadru de reglementare pentru Codul Muncii, legea partenerilor sociali, legea conflictelor de muncă, creșterea salariului minim pe economie şi depolitizarea Inspecţiei Muncii.
Semne de schimbare a Codului muncii?
"Protecţia angajatului lipseşte cu desăvârşire din noul Cod al muncii, un act normativ care a generat şi generează în continuare abuzuri", a declarat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, pentru Ziarul Financiar.
Codul muncii a scos la suprafață doar 4% din munca la negru
Într-un interviu acordat pentru Ziarul Financiar, av. Costel Gîlcă, managing partner al SCPA Gîlcă & Vasiliu, a declarat că modificările Codului muncii nu au reușit să scoată la suprafață decât un procent de 4% din munca la negru.
Hărţuirea sexuală a fost eliminată ca infracțiune din Codul Penal francez. Codul Muncii menține sancțiunea penală în astfel de cazuri.
Consiliul Constituţional francez, sesizat cu o excepție de neconstituționalitate, a decis recent (Decizia nr. 2012-240 din 4 mai 2012) abrogarea infracţiunii de hărţuire sexuală, afirmând că definiţia infracţiunii nu a fost suficient de precisă pentru a fi în conformitate cu principiul legalităţii infracţiunilor şi a sancţiunilor stabilite prin Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului din 1789. Măsura de eliminare a acestei prevederi din Codul penal a intrat în vigoare din 5 mai.
Este necesară introducerea teleworking-ul în Codul muncii?
Necesitatea flexibilizării relațiilor de muncă, cât și dezvoltarea tot mai accelerată a tehnologiei informației a condus la apariția unor forme alternative de muncă, între care se numără și „teleworking-ul” sau „telemunca”. Având în vedere că în practică această formă de organizare a muncii este deja o realitate, este necesară și oportună introducerea ei și în legislația muncii din România.
Un nou proiect de Codul muncii
Observatorul BNS a lansat vineri, 30 martie 2012, un studiu amănunțit privind legislația muncii din România în context european și internațional. Studiul este însoțit și de un proiect de lege privind modificarea Codului muncii.
Ce ar fi trebuit să știe CEDO! Relația juridică a preoților cu BOR
Recenta hotărâre pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza 2330/09, Sindicatul „Păstorul cel Bun” împotriva României, prin care recunoaşte dreptul preoţilor la asocierea în sindicate, aduce în prim plan discuții cu privire la raportul juridic dintre clericii şi cultul religios recunoscut din care fac parte, în particula dintre preoţii ortodocşi şi Biserica Ortodoxă Română (în continuare „BOR”).
Incapacitatea CEDO de a ieşi din propria paradigmă
Îmi place să cred că din punct de vedere juridic hotărârile CEDO reprezintă maximul de raţionament juridic ce poate fi întâlnit, că sunt exemple de argumentare logică şi de aplecare asupra cauzei deduse judecăţii. Aşa am fost învăţaţi, că hotărârile CEDO sun adevăratele canoane bisericeşti apostolice, că CEDO reprezintă noua Biblie, aşa cum spuneam într-un alt articol.
Noi teorii în dreptul muncii (I)
În numărul 10/2011 al Revistei de Drept Social - dreptul muncii și securității sociale (fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional), a fost publicată prima parte a articolului „Noi teorii în dreptul muncii (I)”. Aceasta vizează prezentarea şi analiza Legii din 1912 - primul Cod al muncii român.
Noi teorii în dreptul muncii (IV): Originea contractului individual de muncă - statutele breslelor, nu Codul civil
Am demonstrat anterior că primul Cod al muncii român este reprezentat de Legea pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti din 1912. De asemenea am realizat şi o analiză a conţinutului Legii din 1912 în care am observat o similitudine între dispoziţiile cuprinse în această lege şi normele Codului muncii actual. În cele ce urmează vom realiza un istoric al reglementării Codului muncii, pentru a descoperi originile contractului individual de muncă.
Abonare newsletter
Ultimele comentarii
- Mihai Mariana: Verificare vechime
- George George: Vă rog verificați!: De asemenea, principiul executării cu bună credință [..]
- Mădălina Maroga: Un semnal de alarmă la adresa tuturor celor implicati in [..]
- Liviu: Doresc sa aflu vechimea in munca incerc sa fac [..]
- Miron vladut: Ani de munca
- Marius: Comentariu - test
- Marius: Comentariu - test
- Marius: Comentariu test
- Bocenu Florentin: Doresc verificare vechime
- Bocenu Florentin: Doresc să știu ce vechime am
Promoții
