s
Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a adoptat pe 9 iulie o hotărâre în cauza Sindicatul „Păstorul cel Bun” c. României, prin care a constatat că statul român a respectat prevederile articolului 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), referitor la libertatea de întrunire și asociere. Sesizarea Marii Camere a fost făcută de Guvernul român, care a contestat hotărârea pronunțată anterior de o Cameră a CEDO în ianuarie 2012.
Potrivit art. 35 din CEDO introducerea unei plângeri este posibilă doar într-un termen de 6 luni de la data ultimei decizii interne. De regulă, termenul curge de la data pronunţării deciziei definitive, dacă reclamantul a fost prezent, sau de la data comunicării, dacă acesta a absentat.
La fel ca și în alte ramuri de drept, și în dreptul muncii, procedura introducerii unei cereri la CEDO, trebuie să fie în conformitate cu articolul 34 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, precum şi cu articolele 45 şi 47 ale Regulamentului Curţii. Astfel, fiecare stat contractant (printr-o cerere statală) sau orice persoană particulară care se considera victima violării Convenţiei (printr-o cerere individuala) se poate adresa direct Curţii de la Strasbourg cu o cerere invocând violarea de către un stat contractant a unuia din drepturile garantate de Convenţie.
Din majoritatea lucrărilor despre hărțuirea morală la locul de muncă rezultă fără dubii că salariatul este cel care este hărțuit fie de superiorul ierarhic, fie de alți colegi de la locul de muncă, și puțini ne putem imagina care ar fi situația în care presupusul hărțuitor devine cel cu adevărat hărțuit, tocmai prin încălcarea dreptului la viața privată al angajatorului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat în cauza Catan şi alţii împotriva Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse, că reclamanților care studiază la şcolile cu grafie latină din regiunea transnistreană a Republicii Moldova li s-a încălcat dreptul la educaţie, respectiv dreptul de a asigura copiilor educaţie conform propriilor convingeri filozofice, prin acţiunile de presiune şi intimidare ale autorităţilor transnistrene, după cum relatează Ministerul Afacerilor Externe. Aceste acţiuni au culminat în 2004 cu închiderea celor opt şcoli cu grafie latină, care au fost nevoite să funcţioneze, ulterior, în condiţii dificile şi în spaţii improprii, neadecvate desfăşurării procesului de instruire.
Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Secția a treia) cu privire la Cererea nr. 57.265/08 introdusă de Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, cu privire la eșalonarea plății titlurilor executorii privind drepturile salariale din sistemul public, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din data de 17 octombrie 2012.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost sesizată de peste 200 de medici şi asistente medicale din Timişoara, membri ai Sindicatului „Materna”, pentru a-si recupera o serie de drepturi banesti, anuale, restante din anul 2008 pana in prezent, dar si pentru a obliga Statul Roman sa le restituie cele 25 de procente luate din salarii dupa declanşarea crizei economice. Cadrele medicale aşteaptă un verdict de la CEDO în privinţa admisibilităţii dosarului şi trimiterii spre judecare.
În nr.6/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional a fost publicat articolul „Relațiile dintre cultele religioase și personalul de cult. Istorie și actualitate” al conf. univ. dr. Nicolae Adrian Lemeni, care aduce în discuție statutul clericilor Bisericii Ortodoxe în contextul hotârârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul sindicatului Păstorul cel Bun c. României. Autorul prezintă sintetic în cadrul articolului natura relațiilor dintre cultele religioase și personalul de cult din perspectivă istorică și actuală.
În nr. 6/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional a fost publicat articolul „ Pensiile cadrelor militare. Reforma produsă prin Legea nr. 119/2010- decizia de inadmisibilitate în cauza Constantin Abăluță și alții c. României. ” al judecătorului Dragoș Călin.
În nr. 6/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Educațional a fost publicat articolul „Critica hotărârii CEDO în cauza Constantin Abăluță și alții c. României” al avocatului Costel Gîlcă.
În nr. 5/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii şi securităţii sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internaţional, a fost publicat articolul „Regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare, conform Legii nr. 329/2009, nu încalcă art. 14 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 - decizia de inadmisibilitate Ionel Panfile c. României” al judecătorului Dragoş Călin-Curtea de Apel București.
Am fost învăţat în facultate că hotărârile CEDO sunt infailibile, că adevărul CEDO este unic si irepetabil şi că el conține maximul de justiţie ce poate să existe. Acest adevăr m-a urmărit mult timp şi CEDO a reprezentat pentru români noua stea polară pe care au urmat-o cu încredere totală şi cu orice lipsă de suspiciune că CEDO s-ar putea înşela. Lipsa de încredere în justiţia română a fost dublată de o explozie de încredere în hotărârile CEDO, mai ales că aceasta a sancţionat cu oarecare obstinență statul român, ceea ce a creat o şi mai mare încredere în hotărârile CEDO.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibile, în temeiul art. 35 par. 3 şi 4 din Convenţie, plângerile referitoare la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție coroborat cu art. 14 din Convenţie. Încă o dată CEDO îşi dovedeşte incapacitatea sa de a realiza o analiză pertinentă a situaţiei de fapt în cazul pensinarilor militari.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibile, în temeiul art. 35 par. 3 şi 4 din Convenţie, plângerile referitoare la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție coroborat cu art. 14 din Convenţie.
Pe 10 mai 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Albu şi alţii c. României, constatând că nu există nicio încălcare a articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la dreptul la un proces echitabil.
În nr. 4/2012 al Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, a fost publicat articolul „Ar trebui administrat corpul preoțesc al bisericilor de către sindicate ale membrilor acestui corp? Semnificații, limite și incertitudini ale hotărârii CEDO Sindicatul «Păstorul cel Bun» împotriva României” de Gérald Tilkin, cercetător-doctorand al Catedrei de Drept al religiilor din cadrul Universității Catolice din Louvain.
Sindicatul "Sanitas" Vaslui a primit confirmarea de înregistrare a celor nouă acţiuni judecătoreşti intentate statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru diminuarea salarială cu 25 la sută aplicată celor 1.800 de angajaţi din sistemul sanitar vasluian, potrivit declarației liderului Sindicatului "Sanitas" Vaslui, Daniela Clătinici, citată de Mediafax.
În nr. 4/2012 al Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, a fost publicat articolul „Problema autonomiei Bisericii în cauza Sindicatul Pastorul cel bun c. României” de Roger Kiska, Senior Legal Counsel la biroul din Europa al „Alliance Defense Fund”, Austria.
În nr. 4/2012 al Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, a fost publicat articolul „Analiza hotărârii Sindicatul «Păstorul cel Bun» împotriva României” al avocaților Eric Rassbach și Diana Verm.
În nr. 4/2012 al Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, a fost publicat articolul „Observații scrise ca terț intervenient prezentate în cauza Sindicatul «Păstorul cel Bun» împotriva României” al lui Gregor Puppinck, Director General European Centre for Law and Justice.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat în decizia din 10 mai 2012 neîncălcarea de către statul român a articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil în cauza Albu şi alţii împotriva României, referitoare la mecanismele de unificare a practicii judiciare, după cum se subliniază într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.
În nr. 4/2012 al Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, a fost publicat articolul „Implicațiile hotărârii Frimu asupra proceselor privind recalcularea pensiilor militarilor” al avocatului Costel Gîlcă. În esență, prin hotărârea Frimu ș.a. contra României, CEDO a statuat că recacularea pensiilor grefierilor nu încalcă dispozițiile art.1 din Protocolul nr. 1.
Clubul de Drept Social – Costel Gîlcă organizează pe 9 mai 2012 unul dintre cele mai importante evenimente ale dreptului muncii, dezbaterea pe tema: „Relaţia juridică a clerului cu Biserica Ortodoxă Română”, în scopul clarificării situaţiei juridice a raportului dintre cler şi biserică, clarificare necesară unei corecte interpretări pe care CEDO o va pronunţa în cauza "Sindicatul Pastorul cel Bun. v. România".
Clubul de Drept Social – Costel Gîlcă va organiza în data de 9 mai 2012 unul dintre cele mai importante evenimente ale dreptului muncii, dezbaterea pe tema: „Relaţia juridică a clerului cu Biserica Ortodoxă Română”, în scopul clarificării situaţiei juridice a raportului dintre cler şi biserică, clarificare necesară unei coreste interpretări pe care CEDO o va pronunţa în cauza "Sindicatul Pastorul cel Bun. v. România"
Evenimentul se bucură de participarea extraordinară a Monseigneur Aldo Giordano, Reprezentantul Permanent al Sfântului Scaun pe lângă COnsiliul Europeni.
Raportul anual pentru 2011 al Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei privind executarea hotărârilor CEDO, evidenţiază faptul că anul trecut s-au adoptat rezoluţii finale prin care s-a constatat finalizarea executării hotărârilor pronunţate de instanţa de la Strasbourg împotriva României într-un număr foarte mare de dosare (80, faţă de 32 de cauze închise în anul 2010). Astfel, România se situează pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul total de cauze închise de Comitetul Miniştrilor în anul 2011, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.