Comisia Europeană a prezentat pe 8 februarie 2012 Raportul intermediar privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, semnalând o serie de progrese importante care au avut loc în urma recomandărilor emise de Comisie în ultimul raport din iulie anul trecut.
În cadrul mecanismului de cooperare și de verificare au fost stabilite, pentru România, următoarele obiective de referință:
- asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și a răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului noului Cod de procedură civilă și al noului Cod de procedură penală;
- înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averilor, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni cu caracter disuasiv;
- pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzațiile privind posibilele acte de corupție la nivel înalt;
- adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale.
Printre principalele aspecte pozitive punctate în document se numără intrarea în vigoare a noului Cod civil în octombrie 2011 și stabilirea lunii iunie a anului curent ca dată pentru intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă.
De asemenea, România a accelerat procesul de judecare a cazurilor de corupție la nivel înalt și s-au înregistrat progrese în cadrul Parlamentului în ceea ce privește proiectul de lege privind confiscarea extinsă. Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI) au continuat să aducă în fața justiției o serie de cauze importante, inclusiv cu privire la un număr semnificativ de înalți responsabili politici și funcționari.
Un alt aspect favorabil se referă la faptul că noua legislație privind reforma procedurilor de numire în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și privind responsabilitatea disciplinară a magistraților a stabilit cadre care vizează o mai mare claritate și precizie.
Raportul menționează, de asemenea, care sunt domeniile în care se așteaptă mai multe progrese în lunile următoare. Printre acestea se numără punerea în aplicare a noilor Coduri, consolidarea integrității și responsabilității în cadrul sistemului judiciar, creșterea efectului de descurajare al urmăririi judiciare în cazurile de corupție la nivel înalt și garantarea unui sprijin larg acordat la nivel politic strategiei naționale anticorupție.
Rapoartele Comisiei din cadrul mecanismului de cooperare și de verificare sunt publicate de două ori pe an. Acestea se bazează pe contribuții ale Guvernului României, ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre și ale ONG-urilor.
Raportul complet poate fi accesat aici.
(Sursa: Comisia Europeană)
Comentarii