De multe ori, situațiile stresante de la locul de muncă, determină angajații să adopte comportamente indezirabile sau să se implice mai puțin în activitățile prevăzute în fișa postului, așadar obligatorii. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că oamenii tind să răspundă în mod natural stresului, prin felurite strategii cognitive, concretizate în maniere distincte de gândire și acțiune pentru remedierea aspectelor negative ale unor situații stresante. Strategiile de acest gen poartă denumirea de strategii de coping1 sau de adaptare.
În mod clar, stresul reprezintă o parte firească a activităților profesionale, însă stresul excesiv poate interfera în mod negativ cu productivitatea salariaților și poate reduce nivelul de sănătate fizică și emoțională al acestora. Managementul eficient al stresului, deși ignorat în multe dintre companii, ar trebui să reprezinte nu doar un deziderat, ci chiar o realitate efectivă, structurată ierarhic.
În primul rând, ar trebui ca salariații să învețe să recunoască semnele stresului excesiv de la locul de muncă. Atunci când se simt copleșiți de situațiile profesionale, automat se reduce și încrederea în sine și poate apărea o stare perpetuă de iritabilitate. Dincolo de degradarea emoțională pe care aceasta o produce, atrage după sine o productivitate scăzută și o muncă mai slab îndeplinită, astfel încât și avantajele pecuniare pot scădea proporțional cu acestea. Din punct de vedere medical, există anumite semne ce pot conduce la identificarea stresului excesiv, dintre care amintim: anxietatea crescută, iritabilitatea, stările depresive, apatia, pierderea interesului în privința muncii, insomnii, stări de oboseală, probleme de concentrare, tensiune musculară, dureri de cap, apelul la vicii periculoase pentru adaptare.
În al doilea rând, stresul excesiv de la locul de muncă ar putea fi redus prin grija sporită față de propria persoană. Deși aparent o afirmație simplistă, realitatea pe care aceasta o expune este adesea neglijată. Salariații ar trebui să aplice o strategie de coping în sensul acordării unei griji mai mari vieții personale. De pildă, prin implicarea într-o serie de activități extraprofesionale, ori prin cultivarea unor hobby-uri, având în vedere că astfel de preocupări sporesc reziliența în situațiile stresante. Specialiștii recomandă exercițiul fizic (cel puțin 30 de minute zilnic) pentru relaxare și întreținere, o alimentație sănătoasă, bogată în vitamine, evitarea consumului de alcool sau nicotină și o cantitate de somn suficientă.
În al treilea rând, stresul de la locul de muncă poate scădea prin prioritizare și organizare. Când obiectivele noastre sunt bine definite și organizate, munca decurge mai armonios. Se impune crearea unui orar echilibrat, cu responsabilități clare, evitarea supra-angajării în sarcinile de lucru și respectarea pauzelor de la locul de muncă. De multe ori, implicați prea profund în rezolvarea unor sarcini, angajații uită să respecte pauzele indicate inclusiv din punct de vedere medical. Contrar așteptărilor, aceste comportamente evitative nu cresc productivitatea, ci o degradează. În privința managerilor sau persoanelor ce dețin funcții de top, se recomandă flexibilizarea, în sensul acceptării delegării unora dintre atribuții, pentru degrevarea programului personal oricum încărcat. Este un lucru bine cunoscut faptul că persoanele care ocupă poziții ierarhic superioare, refuză de multe ori să cedeze unele dintre atribuții, deși se simt copleșite de volumul mare de muncă și cunosc existența posibilității delegării.
Odată puse în practică aceste strategii de coping, există șanse serioase ca stresul de la locul de muncă să devină, măcar parțial, o amintire. Având în vedere că, în medie, o persoană își petrece mai mult de 1/3 din viață la locul de muncă, trebuie să învățăm să transformăm acest spațiu într-unul cât mai plăcut și mai confortabil.
Comentarii