s
Jurisprudenţa franceză dovedeşte faptul că lipsa de control asupra limbii franceze (la nivel ortografic şi sintactic) poate constitui un motiv suficient de serios care justifică decizia unui angajator, de a sancţiona sau chiar concedia un salariat pentru insuficienţă profesională. Decizia este, însă, influenţată de natura activităţii salariatului în cauză şi de impactul pe care greşelile făcute le au asupra imaginii întreprinderii.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 5 iulie 2011 (nr. 10-14626), o salariată, angajată ca agent hotelier și reprezentant al salariaților, a fost concediată pe motive economice. Angajatorul nu a făcut cererea prealabilă de autorizare administrativă în vederea efectuării demiterii, condiții în care salariata a sesizat instanța pentru a contesta decizia de concediere.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 6 iulie 2011 (nr. 09-71608), un salariat angajat în calitate de ospătar a fost declarat definitiv inapt de muncă de către medicul de medicina muncii. În urma imposibilității reclasificării, acesta a fost concediat pentru incapacitate de muncă. Salariatul s-a adresat instanței de judecată pentru a contesta decizia de concediere.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 21 septembrie (nr. 09-72054), un salariat a lucrat în cadrul unei întreprinderi din octombrie 1989 până în ianuarie 2001. Din februarie 2002, persoana în cauză a fost reangajată în cadrul aceleleași companii, al cărei proprietar s-a schimbat.
În data de 8 septembrie 2011 a fost publicată decizia CJUE în cauza C‑177/10, având ca obiect cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare în cadrul unui litigiu între domnul Rosado Santana, în prezent funcționar de carieră în cadrul Junta de Andalucía, pe de o parte, și Consejería de Justicia y Administración Pública de la Junta de Andalucía (Ministerul Justiției și Administrației publice din cadrul guvernului Comunității Autonome Andaluzia) pe de altă parte, privind o decizie a acestuia din urmă de anulare a unor acte referitoare la numirea domnului Rosado Santana în calitate de funcționar de carieră în categoria generală a asistenților prin intermediul promovării interne.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 6 iulie 2011 (nr. 09-71494), un salariat angajat ca director responsabil cu formarea a fost concediat. Acesta a sesizat instanța de judecată pentru a contesta legitimitatea concedierii pe motiv că persoana care a efectuat demiterea nu avea această autoritate. Salariatul a susținut că superiorul ierarhic al persoanei care a realizat concedierea nu îi delegase autoritatea acesteia în acest sens.
Într-un caz al Curții de Casație (franceze) din 5 iulie 2011 (nr. 10-13799) un responsabil administrativ regional a fost concediat pe motive economice. Salariata a sesizat instanța de judecată pentru a contesta demiterea indicând că scrisoare de concediere nu a fost suficient motivată.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a soluţionat în şedinţa din 19 septembrie 2011, 2 recursuri în interesul legii de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 6 iulie 2011 (nr. 09-41646), un salariat angajat în calitate educator a fost concediat. După ce a primit despăgubiri pentru concediere fără cauză reală și serioasă, acesta a înaintat o nouă cerere instanței în vederea obținerii de daune interese ca reparație pentru prejudiciul moral suferit.
În data de 15 septembrie 2011 a fost publicată hotărârea CJUE în cauza C‑155/10, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în cadrul unui litigiu între doamna Williams și alți salariați, pe de o parte, și angajatorul acestora, British Airways plc (denumit în continuare „British Airways”), pe de altă parte, cu privire la remunerațiile primite de aceștia pe durata concediului anual plătit.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 6 iulie 2011 (nr. 09-66345), un salariat angajat în calitate de operator mașini a sesizat instanța cu cererea unei rambursări de diferențe salariale în baza principiului „plată egală pentru muncă de valoare egală”.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 5 iulie 2011 (nr. 10-23319), o contabilă și-a informat șeful că dorește să își exercite dreptul de a renunța la locul de muncă prezent. Aceasta a considerat că are un motiv rezonabil să creadă că postul ocupat prezintă un risc asupra sănătății și securității sale. Ulterior, și-a reziliat contractul de muncă invocând vina angajatorului și a sesizat instanța pentru ca acesta să califice decizia sa ca demitere fără cauză reală și serioasă.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 5 iulie 2011 (nr. 10-15980), un salariat cu funcție de conducere a fost concediat pentru abatere gravă, ca urmare a unor acte discriminatorii repetate la adresa anumitor reprezentanți ai personalului companiei. Salariatul a sesizat instanța pentru a contesta decizia de concediere.
Într-un caz al Curții de Casație (franceze) din 8 iunie 2011 (nr. 09-67051), salariații unei companii au sesizat instanța, considerând că au fost privați de dreptul la repausul săptămânal. Aceștia au precizat că au suferit un prejudiciu ca urmare a acestei privări și au cerut plata unor despăgubiri.
În data de 13 septembrie 2011 a fost publicată hotărârea CJUE în cauza C‑447/09, formulată în cadrul unui litigiu între domnii Prigge, Fromm și Lambach, pe de o parte, și angajatorul acestora, Deutsche Lufthansa AG (denumită în continuare „Deutsche Lufthansa”), pe de altă parte, având ca obiect încetarea de drept la vârsta de 60 de ani a contractelor lor de muncă, în temeiul unei clauze dintr‑o convenție colectivă.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 5 iulie 2011(nr. 09-72909), un salariat angajat în calitate de animator a fost concediat pentru abatere gravă. Salariatul a decis să se adreseze instanței în vederea pronunțării nulității concedierii, întrucât aceasta s-a datorat depunerii unei mărturii în cadrul unui litigiu de muncă în care a fost implicată o salariată care fusese hărțuită.
Ministerul Public a publicat un punct de vedere privind recursul în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu referire la: ,,interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, în ceea ce priveşte posibilitatea magistraţilor de a beneficia de creşterile salariale prevăzute în art. 1 alin. 1 din actul normativ mai sus menţionat”.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 5 iulie 2011, o salariată angajată în calitate de asistent medical pentru a lucra cu o persoană în vârstă, a fost demisă pentru abatere gravă, întrucât a pus în pericol starea de sănătate a persoanei aflate în grija sa. Fosta angajată a decis să se adreseze instanței de judecată, pentru a reclama faptul că a fost nevoită să muncească fără forme legale.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 5 iulie 2011 (nr. 10-14685), o secretară comericială a fost concediată pentru abatere gravă, întrucât a divulgat informații confidențiale unei persoane neuatorizate, angajat al companiei. Aceasta a sesizat instanța pentru a contesta concedierea.
Într-o speță a Curții de Apel Paris din 30 iunie 2011 (n° S 10/05831), un redactor-șef la o editură a fost spitalizat în urma unui infarct miocardic, recunoscut ca fiind un accident de muncă. Ulterior, salariatul a fost concediat pentru incapacitate de muncă.
În data de 6 septembrie 2011 a fost publicată hotărârea CJUE în cauza C‑108/10, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare referitoare la interpretarea Directivei 77/187/CEE a Consiliului din 14 februarie 1977 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de unități, a Directivei 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități, precum și a unor principii generale de drept.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 5 iulie 2011 (nr. 10-19561), o salariată a unei asociaţii deasistenţă pentru persoane vârstnice a fost concediată pe motiv de abatere gravă pentru că a acuzat, într-o scrisoare adresată angajatorului, pe unul dintre colegii săi de "discriminare" şi "comportament rasist". Aceasta a decis să conteste decizia de concedeiere în instanță.
Într-un caz al Curții de Casație (franceze) din 20 iunie 2011 (nr. 10-18647), un salariata fost ales ca membru al consiliului de adminstrație al companiei și ca delegat supleant al personalul. El a renunțat la mandatului său de reprezentant al angajaților în favoarea persoanei aflate imediat în urma lui pe lista de supleanţi. Angajatorul şi unii dintre angajaţi s-au adresat instanței districtuale în vederea corectării procesului-verbal al alegerilor, pentru ca primul angajat să apară ca ales.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 6 iulie 2011 (nr. 09-43173), o salariată angajată în calitate de ofiţer de serviciu a încetat unilateral contractul de muncă, reproșând angajatorului de a nu fi plătit orele suplimentare lucrate. Ea a decis să se adreseze instanței pentru a cere plata acestor drepturi.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 5 iulie 2011 (nr. 10-11776), o salariată angajată într-un supermarket a fost concediată pentru abatere gravă. După mai multe absenţe nejustificate, angajata a minţit cu privire la motivul unei noi absențe, aducând drept scuză boala fiului ei, când, de fapt, aceasta s-a prezentat la un concurs administrativ. Salariata a decis să conteste în instanță decizia de concediere.