s
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 22 iunie 2011 (nr. 10-17255 ) o salariată, angajată în calitate de secretară, a fost temporar transferată la un serviciu de producţie, după ce a participat la o grevă. Ulterior, aceasta a intrat într-o perioadă de concediu medical repetat, iar la scurt timp după a fost concediată pe motive economice. Salariata a sesizat instanța pentru a contesta decizia, susținând că demiterea s-a făcut din motive care țin de persoana sa și a fost discriminatorie.
În data de 7 iulie 2011 a fost publicată hotărârea CJUE în cauza C‑310/10, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare în ceea ce privește interpretarea articolului 15 din Directiva 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică și a articolului 17 din Directiva 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, precum și consecințele care pot rezulta din supremația dreptului Uniunii în cazul unui conflict între dispozițiile menționate și o reglementare națională sau o decizie a Curții Constituționale.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 6 iulie 2011 (nr. 10-10820), un bucătar angajat într-o pizzerie a fost concediat pentru că nu a respectat regulile impuse la aranjarea tacâmurilor şi prepararea produselor alimentare. Acesta a fost acuzat că nu și-a îmbunătățit în niciun fel rezultatele, în ciuda avertismentelor primite, a dat dovadă de lipsă totală de motivare şi de necorespundere profesională. Angajatul a sesizat insanța pentru a contesa decizia de concediere.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 22 iunie 2011 (nr. 10-14922), un salariat a fost demis pentru necorespundere profesională. Acesta a sesizat instanța de judecată cu cererea ca decizia de concediere să fie declarată abuzivă.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 19 ianuarie 2011 (nr. 10-13972), un salariat s-a înscris pe lista de consilieri ai angajaților chiar în ziua în care a fost concediat. Angajatorul a fost informat oficial cu privire la înscrierea angajatului două săptămâni mai târziu. Salariatul s-a adresat instanței pentru a cere reintegrarea pe motiv că se bucura de un statut protejat.
În data de 21 iulie, pe site-ul CJUE a fost publicată hotărârea în cauza C‑104/10, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare privind interpretarea articolului 4 din Directiva 76/207/CEE privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă, a articolului 4 alineatul (1) din Directiva 97/80/CE privind sarcina probei în cazurile de discriminare pe motive de și a articolului 1 punctul 3 din Directiva 2002/73/CE de modificare a Directivei 76/207.
Într-o speță a Curții de Casație din 22 iunie 2011 (nr. 09-73007), o salariată angajată în calitate de casieră a fost sancționată disciplinar, fiind suspendată din funcție pentru trei zile în data de 23 octombrie 2008. În 10 noiembrie, aceasta a fost concediată definitiv pe motiv de abatere gravă pentru fapte diferite de cele invocate în aplicarea primei sancțiuni. Salariata s-a adresat instanței pentru a contesta concedierea.
Procurorul Genral al României a înaintat un Recurs în interesul legii constatând existența, în practica judiciară, a unui punct de vedere neunitar cu privire la „ aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 în procedura de executare silită a titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar”.
Într-o speță a Curții de Casație din 29 iunie 2011 (nr. 10-11052), un salariat angajat în calitate de auditor-șef a fost concediat pentru „absențe repetate și prelungite de la muncă şi depunerea cu întârziere a adeverințelor medicale, perturbând astfel activitatea companiei, necesitatea imperativă a înlocuirii sale definitive, refuzurile repetate de a furniza informaţiile necesare pentru rezolvarea dosarelor, el fiind singurul care avea control asupra acestora şi cunoaştea situația în întregime". Salariatul a decis să se adreseze instanței pentru a constesta decizia.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 21 iunie 2011 (nr.10-10833), o vânzătoare într-un magazin de tutun a fost demisă pentru neglijenţă gravă. Aceasta a fost acuzată de furtul unor bancnote de doi euro şi de greşeli în ceea ce priveşte înregistrarea cumpărăturilor. Salariata a sesizat instanţa pentru a contesta decizia de concediere.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 30 martie 2011 (nr. 09-71.412), un muncitor agricol a fost oprit de la desfăşurarea activităţii şi apoi concediat de către angajator. Salariatul a sesizat instanţa pentru a constesta procedura de demitere şi pentru a cere daune.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 22 iunie 2011 (nr. 10-11718), o salariată a fost angajată în calitate de cadru didactic şi ajutor la o grădiniţă. Ulterior, aceasta a fost demisă pe motiv de abatere gravă, decizie contestată în instanţă de fosta angajată.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 6 iulie 2011(nr.09-43130), un salariat pe o poziţie de conducere a fost concediat pe motive economice, printr-o notificare din 14 aprilie 2006. Acesta a sesizat instanţa pentru a contesta măsura, considerându-o abuzivă şi nejustificată.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 22 iunie 2011 (10-10753), o salariată angajată în calitate de lucrător de panificaţie a fost victima unui accident de muncă. După două vizite medicale, aceasta a fost declarată de medicul de medicina muncii aptă de lucru, dar cu anumite restricţii.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 5 iulie 2011 (nr.10-15058), un delegat medical a fost concediat pentru abatere gravă, întrucât a semnat listele de prezenţă la reuniunile profesionale pe care le-a organizat, în locul medicilor care ar fi trebuit să le semneze. Angajata a sesizat instanţa pentru a contesta concedierea.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 30 martie 2011(nr. 09-70.853), un salariat angajat în calitate de lucrător social, la început în baza unui contract cu durată determinată, pentru jumătate de normă, ulterior semnând un contract cu durată nedeterminată. Salariatul a sesizat instanţa pentru a cere o reziliere judiciară a contractului său de muncă, reproşând angajatorului o modificare unilaterală a duratei sale de muncă, iar imediat după a fost concediat pentru abatere gravă.
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 10 august 2011 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 605 din 12 mai 2011 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii şi ale O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 29 iunie 2011 (10-12884), o salariată a fost concediată pentru abatere gravă. Aceasta s-a adresat instanţei pentru a cere recalificarea întregului ansamblu de relaţii de muncă pe care le-a avut cu angajatorul într-un contract de muncă pe durată nedeterminată şi o indemnizaţie de recalificare.
Curtea de Casaţie a admis în ultima perioadă tot mai multe cauze de concediere nejustificată a angajaţilor, pentru care a apreciat existenţa unor prejudicii imediate, şi anume pierderea unei şanse ce deriva din poziţia ocupată.
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2011 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 727 din 2 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 179 alin. (1)-(4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 6 iulie (nr.10-13960), un salariat al unei firme franceze de securitate, angajat şi în calitate de delegat al personalului şi reprezentat al angajaţilor în cadrul Comitetul privind sănătatea, siguranţa şi condiţiile de muncă(CHSCT) a sesizat Tribunalul muncii cu o cerere de anulare a două avertismente primite de la angajator.
Judecătorii sunt cei care trebuie să aprecieze gravitatea încălcării obligaţiilor contractuale ale angajatorului invocate de către salariat în sprijinul deciziei sale de a înceta contractul de muncă din vina angajatorului şi pentru a recalifica acţiunea angajatului ca demitere fără cauză reală şi serioasă.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 8 iunie 2011 (09-71306), un arhitect a fost în concediu medical în urma unei altercaţii care a avut loc la sediul societăţii, între el şi un cadru de conducere al companiei. Ulterior, angajatul a decis încetarea contractului său de muncă din vina angajatorului, iar apoi s-a adresat instanţei pentru obţinerea recalificării acţiunii sale ca o concediere fără cauză reală şi serioasă.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie din 16 iunie 2011 (nr. 10-85079), un salariat, concediat pe motiv de necorespundere profesională, a fost acuzat de către angajator de furtul unor documente şi de abuz de încredere. Acesta a transferat documente din cadrul companiei, privitoare la exercitarea funcţiei sale, prin intermediul adresei de e-mail.
Într-o speţă din 29 iunie 2011 (nr. 09-42165), Curtea de Casaţie a ilustrat cazul unei pensionării ilegale. În acest caz, o persoană de peste 65 de ani, angajată la o imprimerie a fost scoasă la pensie de către angajator după patru ani de la angajare pe motiv că a atins vârsta legală de pensionare. Totuşi, salariata nu avea vechimea necesară pentru a benficia de pensie integrală.