Știri - rezultate căutare

Ziarul Adevarul, intr-un articol de opinie intitulat Politica salariului minim "reloaded". Oare când ne vom lepăda?, semnat de un economist, publica urmatoarea afirmatie: "Munca este o marfă, ca orice alt bun". Nu doresc în continuare să trec in revista actele normative internaţionale şi naţionale care declară că munca nu este o marfă, ci doresc să explic de ce anume munca nu este şi nu poate fi o marfă. Fără să ofensez p enimeni, un economist nu poate să vada în OM decât o marfă.

Conform mass-media, Guvernul României a decis ca ziua de 30 aprilie sa fie zi liberă, urmând a se recupera în ziua de sâmbătă, 5 mai. Această hotărâre a guvernului ridică cel puţin două probleme: respectarea celor două zile libere consecutive și acordarea sporului la salariu pentru muncă prestată în zilele de repaus săptămânal.

Vă propun o mică incursiune în problemele americane, direct la sursă.

Cu o întârziere de câteva zile, pentru care îmi fac mea culpa, am onoarea de a anunţa că la data de 27 martie a.c. se împlinesc 115 ani de la naşterea celui mai mare autor în dreptul muncii din perioada interbelică: Marco I. Barasch.

În data de 28 martie 2012, am avut onoarea de a fi invitatul Ziarului Financiar la Gala anuală a specialiştilor în resurse umane. Cu această ocazie m-am gândit să prezint ceva dincolo de textul de lege, de analiza sau prezentarea unui text de lege. Am vrut să „vând” know-how-ul pe care l-am dobândit în cei peste 12 ani de specializare în dreptul muncii. Tema pe care mi-am ales-o a fost 10 tehnici pentru o concediere ca la carte. Sper să dezvolt în continuare acest subiect şi peste puţin timp să pot edita o broşură pe această temă. Pentru moment, am să redau doar elementele principale ale prezentării.

Vineri, 30 martie 2012, SCPA Costel Gîlcă & Răzvan Vasiliu a transmis prima cerere către CEDO, cerere care cuprinde aproximativ 1.000 de pagini.

Vizualizez terifiat propaganda degradantă făcută de Gold Corporation, care îi umileşte pe salariaţii dându-le un text, cu propria viaţă privată şi obligându-i să îl citească în faţa camerelor de luat vederi, în vederea susţinerii propriilor interese ale angajatorului. Toţi cei care sunt obligaţi să se exhibe public, au contracte pe durată determinată, deci sunt vulnerabili.