s
În speță, un conducător auto al unei socități franceze care furnizează servicii de transport terestru public de persoane, în mod regulat, și-a notificat angajatorul la 20 mai 2008 de participarea la o greva programată a se desfășura pe 22 mai 2008.
În acest caz, o angajată în calitate de asistentă resurse umane, a fost concediată din motive personale. Transferată într-un alt oraș, în conformitate cu clauza sa mobilitate, acesta nu s-a prezentat la locul de muncă. Salariata s-a adresat Tribunalului Muncii pentru a contesta valabilitatea concedierii sale și pentru a cere plata unor diverse sume.
În speță, o angajată în calitate de secretară la o tipografie, a sesizat Tribunalul Muncii, considerându-se victima hărțuirii morale în momentul semnării unei rezilieri convenționale a contractului său de muncă cu angajatorul.
În speță, un angajat în calitate de responsabil marketing și vânzări, a fost demis pentru abatere disciplinară gravă. Acesta s-a adresat Tribunalului Muncii pentru a pretinde acordarea de daune- interese, considerându-se victima unei hărțuiri morale din partea angajatorului.
În speță, un angajat francez al unei societăți de televiziune, care a lucrat pentru companie în baza unui contract pe durată determinată de 6 ani, a înaintat o sesizare Tribunalului Muncii, în scopul transformării raportului său de muncă în contract de muncă pe durată nedeterminată cu timp complet.
În acest caz, o salariată, angajată în calitate de vânzătoare, a fost concediată la un an după ce a intrat în concediu medical. Aceasta s-a adresat Tribunalului Muncii pentru a contesta încetarea contractului său de muncă și pentru a cere daune interese angajatorului pentru concediere fără cauză reală și serioasă.
În speță, o salariată angajată de către un laborator a fost concediată pentru că a refuzat să aplice noile orare de lucru din cadrul companiei. Salariata a decis să sesizeze Tribunalul Muncii, considerând că este vorba despre o modificare a contractului de muncă pe care o poate refuza fără a comite o abatere disciplinară.
Greșelile neintenționate în executarea activităților care țin de responsabilitățile de serviciu nu reprezintă o abatere disciplinară, potrivit hotărârii Curții de Casație franceze din 17 ianuarie 2013. În speță, o salariată a unei companii franceze a fost concediată în 2005 pentru abtere disciplinară gravă.
În speță, un salariat angajat ca operator de producție, a fost trimis în concediu medical și încadrat în gradul al II-lea de invaliditate. Ulterior, angajatorul său i-a făcut o serie de propuneri de reclasificare, la care salariatul nu a răspuns.
Un angajat care se simte discriminat poate solicita angajatorului comunicarea unor documente aflate în posesia acestuia (contracte de muncă, ștate de plată etc.) pentru a compara situația sa cu cea a colegilor. Curtea de Casație oferă angajaților care pretind a fi victime ale unei discriminării o modalitate de a aduce dovezi pentru a stabili respectiva discriminare.
În speță, un salariat francez angajat în domeniul imobiliar a primit decizia de pensionare, după împlinirea vârstei de 65 de ani. Salariatul s-a adresat Tribunalului Muncii pentru a contesta condițiile de pensionare.
În speță, o salariată s-a adresat Tribunalul muncii cu diferite cereri, inclusiv încetarea judiciară a contractului de muncă și plata mai multor indemnizații.
Într-o hotărâre recentă, Curtea de Casație franceză a respins un recurs referitor la o abatere gravă într-un caz de refuz repetat al unei angajate de a accepta o modificare a condițiilor de muncă (Camera Socială a Curții de Casație franceze din 5 decembrie 2012, nr. recurs 11 - 21365).
În speță, unui angajat în calitate de șofer de camion i-a fost anulat permisul de conducere în urma săvârșirii mai multor infracțiuni condamnate de Codul rutier francez, infracțiuni care au avut loc în timpul și în afara activității sale profesionale. Ulterior, angajatul a fost concediat pentru abatere disciplinară gravă.
În acest caz, o angajată în baza unui contract de muncă pe durată nedeterminată part-time a fost victima unui accident la locul de muncă în august 2005, apoi a fost declarată inaptă pentru reluarea postului după cea de-a două vizită medicală la medical de medicina muncii din luna decembrie 2007. Salariata a fost concediată în martie 2008 pentru inaptitudine și incapacitatea de reclasificare, motiv pentru care aceasta s-a adresat Tribunalului Muncii.
În speță, un salariat a fost angajat de o companie franceză în timp ce avea zona de rezidență în Bretania. Ulterior, acesta și-a schimbat domiciliul de mai multe ori. Angajatorul a plătit 50% din costul abonamentului de transport al salariatului limitat la călătorii efectuate în zona de jurisdicție a autorității de transport în regiunea Ile-de-France. Salariatul a solicitat angajatorului acoperirea a 50% din echivalentul abonamentului pe distanta Chartres – Paris, iar apoi s-a adresat Tribunalului Muncii.
În speță, un angajat ca director de vanzari, care lucra în Guadelupa, un arhipelag în partea estică a Caraibelor, a fost detașat în Martinica, iar ulterior și-a reluat poziția inițială. Angajatorul i-a oferit apoi o poziție de director al agenției din Guyana, dar salariatul l-a refuzat. Acesta a fost concediat, motiv pentru care s-a adresat Tribunalului Muncii.
În speță, salariatul ocupa funcția de director într-o companie franceză și beneficia de o mașină de serviciu. Angajatorul a decis concedierea acestuia și scutirea lui de efectuarea unei perioadei de preaviz de 12 luni. Contractul de muncă al salariatului prevedea că, într-un astfel de caz, el trebuie să restituie mașina de serviciu companiei după notificarea rezilierii contractuale.
În materie de hărțuire, potrivit legislației franceze, angajatorul are o obligație de prevenire (articolul L. 1152-4 din Codul Muncii). Acesta ar trebui să pună capăt, de asemenea, actelor de hărțuire identificate prin utilizarea adecvată a puterii sale discipinaire.
Legislația franceză privind contractele cu durată determinată (CDD) prevede că acestea trebuie să fie realizate în scris și să conțină un număr de mențiuni, inclusiv definirea exactă a motivului (articolul L. 1242 -12 din Codul muncii). În cazul în care este încheiat pentru a înlocui un salariat absent, CDD-ul ar trebui să includă, de asemenea, numele și calificările angajatului înlocuit.
În speță, unei angajate ca agent de curățenie, în baza unui contract pe durată determinată (CDD) pentru o perioadă de 18 luni, cu o perioadă de probă de o lună, i-a fost reziliat contractul de muncă la inițiativa angajatorului. Aceasta s-a adresat Tribunalului Muncii, considerând rezilierea abuzivă și cerând daune interese.
În speță, unui angajat în calitate de inginer comercial i-a fost transferat contractul la o altă societate. În timpul transferului, a fost creat un eșalon intermediar de încadrare, iar salariatul a considerat că a fost retrogradat.
În speţă, o salariată franceza angajată în calitate de ataşat comercial, a semnat un amendament, în timpul transferului contractului său de muncă, care prevedea o clauză de mobilitate. Pe 21 mai 2008, angajatorul şi-a notificat salariata de mutarea sa la Niort. În perioada 23 iunie-18 iulie, angajata a fost în concediu medical, medicul de medicina muncii susţinând că salariata nu poate face o deplasare mai mare de 20 de km. În aceste condiţii, salariata a refuzat transferul, iar angajatorul a concediat-o pentru abatere disciplinară gravă. Aceasta s-a adresat Tribunalului Muncii pentru a contesta decizia.
În speță, un angajat în calitate de gradinar cu timp parțial de 24 de ore pe luna, s-a adresat Tribunalul Muncii cu cererea plății de către angajator a unor daune-interese pentru lipsa examinării medicale pentru angajare.
Camera de Casație franceză s-a pronunțat, în hotărârea nr. 2106 din data de 9 octombrie 2012 cu privire la eventuala compensarea prin acordarea de zilele de odihnă pentru orele de delegare luate în afara programului de lucru.