Directivă nr. 383 din 1991
de completare a măsurilor destinate să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătorilor care au un raport de muncă pe durată determinată sau un raport de muncă temporară
Publicat in JO L 206, 29.7.1991
CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene şi, în special, Art118 a al acestuia;
având în vedere propunerea Comisiei1;
în cooperare cu Parlamentul European2;
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social3;
întrucât Art118 a din tratat prevede adoptarea de către Consiliu, prin intermediul directivelor, a cerinţelor minime de promovare a îmbunătăţirii condiţiilor de lucru, în vederea garantării unei mai bune protecţii a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
întrucât articolul menţionat anterior prevede ca aceste directive să evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare şi juridice care ar îngreuna constituirea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii;
întrucât recurgerea la forme de muncă cum sunt cele cu durată determinată sau cu durată temporară a crescut în mod considerabil;
întrucât cercetările făcute arată, în general, că lucrătorii care au un raport de muncă pe durată determinată sau un raport de muncă temporară sunt în mai mare măsură expuşi, în anumite sectoare, la accidente de muncă sau la boli profesionale, comparativ cu alţi lucrători;
întrucât aceste riscuri suplimentare din anumite sectoare sunt parţial legate de anumite modalităţi de integrare în întreprindere; întrucât aceste riscuri pot fi diminuate printr-o informare şi o formare adecvată încă de la începutul raportului de muncă;
întrucât directivele în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă şi, în special, Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă4 conţin dispoziţii destinate îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în general;
întrucât situaţia specifică a lucrătorilor având un raport de muncă pe durată determinată sau un raport de muncă temporară, precum şi riscurile deosebite la care aceştia se expun în anumite sectoare, fac necesară o reglementare complementară specială, îndeosebi cu privire la informarea, formarea şi supravegherea medicală a salariaţilor respectivi;
întrucât prezenta directivă constituie un element concret în cadrul realizării dimensiunii sociale a pieţei interne,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Art. 1
Domeniul de aplicare
Prezenta directivă se aplică:
1. raporturilor de muncă reglementate printr-un contract de muncă pe durată determinată, încheiat direct între angajator şi lucrător, în care încetarea contractului de muncă este determinată de condiţii obiective, cum ar fi atingerea unei date precise, finalizarea unei sarcini determinate sau producerea unui eveniment determinat;
2. raporturilor de muncă temporară dintre un agent de muncă temporară, care este angajatorul, şi lucrător, când acesta din urmă este desemnat să lucreze pentru o întreprindere sau o unitate care apelează la serviciile sale şi care exercită controlul asupra sa.
Loading
Art. 2
Obiectul
(1) Prezenta directivă îşi propune să asigure lucrătorilor aflaţi într-un raport de muncă de tipul celor menţionate la Art1 acelaşi nivel de protecţie în domeniul securităţii şi al sănătăţii la locul de muncă, de care beneficiază ceilalţi salariaţi din întreprindere sau unităţile utilizatoare.
(2) Existenţa unui raport de muncă de tipul celor menţionate la Art1 nu poate justifica o diferenţă de tratament în privinţa condiţiilor de muncă referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, în special când este vorba de accesul la echipamentele de protecţie individuală.
(3) Directiva 89/391/CEE, precum şi directivele speciale, în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE se aplică în totalitate lucrătorilor care au un raport de muncă de tipul celor menţionate la Art1 , fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive sau speciale conţinute în prezenta directivă.
SECŢIUNEA II
DISPOZIŢII GENERALE
Loading
Art. 3
Informarea salariaţilor
Fără a aduce atingere articolului 10 din Directiva 89/391/CEE, statele membre iau măsurile necesare pentru ca:
1. înainte de începerea unei activităţi de către un lucrător având un raport de muncă de tipul celor menţionate la Art1 , acesta să fie informat de către întreprinderea sau unitatea care îl angajează asupra riscurilor la care este expus;
2. această informaţie:
- să facă cunoscută îndeosebi necesitatea calificărilor sau aptitudinilor profesionale speciale sau supravegherii medicale speciale, cerută şi definită de legislaţia naţională
şi
- să precizeze care sunt eventualele riscuri majore specifice, legate de locul de muncă ce urmează să fie ocupat, astfel cum sunt acestea definite de legislaţia naţională.
Loading
Art. 4
Formarea lucrătorilor
Fără a aduce atingere articolului 12 din Directiva 89/391/CEE, statele membre iau măsurile necesare pentru ca, în cazurile menţionate la Art3, lucrătorul să aibă o pregătire suficientă şi corespunzătoare caracteristicilor locului de muncă, ţinând seama de calificarea şi de experienţa sa.
Loading
Art. 5
Folosirea şi supravegherea medicală a lucrătorilor
(1) Statele membre au posibilitatea de a interzice angajarea cu contracte de muncă de tipul celor menţionate la Art1 în cazul unor activităţi deosebit de periculoase pentru securitatea sau sănătatea lucrătorilor, astfel cum sunt acestea definite de legislaţia naţională, mai ales în cazul unor activităţi care fac obiectul unei supravegheri medicale speciale, definită de legislaţia naţională.
(2) În cazul în care nu recurg la posibilitatea prevăzută la alineatul (1), statele membre iau măsurile necesare, fără a aduce atingere articolului 14 din Directiva 89/391/CEE, pentru ca salariaţii care se află într-un raport de muncă de tipul celor menţionate la Art1 şi care sunt solicitaţi pentru munci supuse unei supravegheri medicale speciale, definite de legislaţia naţională, să beneficieze de o supraveghere medicală specială corespunzătoare.
(3) Statele membre au posibilitatea să prevadă ca supravegherea medicală specială corespunzătoare menţionată la alineatul (2) să continue şi după încetarea raportului de muncă al lucrătorului respectiv.
Loading
Art. 6
Servicii de protecţie şi de prevenire
Statele membre iau măsurile necesare pentru ca lucrătorii, serviciile sau persoanele desemnate să se ocupe, în conformitate cu Art7 din Directiva 89/391/CEE, de activităţile de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale, să fie informate în legătură cu numirea lucrătorilor aflaţi într-un raport de muncă de tipul celor menţionate la Art1, în măsura necesară pentru a permite lucrătorilor, serviciilor sau persoanelor desemnate să se ocupe în mod corespunzător de activităţile lor de protecţie şi prevenire cu privire la toţi lucrătorii din întreprindere sau unitate.
SECŢIUNEA III
DISPOZIŢII SPECIALE
Loading
Art. 7
Raporturile de muncă temporară: informarea
Fără a aduce atingere articolului 3, statele membre iau măsurile necesare pentru ca:
1. întreprinderea sau unitatea utilizatoare, înainte de a-i fi pus la dispoziţie un lucrător aflat într-un raport de muncă de tipul arătat la Art1 alineatul (2), să aducă la cunoştinţa agentului de muncă temporară în special calificarea profesională cerută şi caracteristicile proprii locului de muncă vacant;
2. agentul de muncă temporară să aducă toate aceste elemente la cunoştinţa lucrătorilor respectivi.
Statele membre au posibilitatea de a prevedea ca precizările ce urmează să fie făcute de întreprinderea sau unitatea utilizatoare către agentul de muncă temporară, conform primului paragraf punctul (1), să fie prevăzute într-un contract de punere la dispoziţie.
Loading
Art. 8
Raporturile de muncă temporară: răspunderea
Statele membre iau măsurile necesare pentru ca:
1. fără a aduce atingere răspunderii stabilite prin legislaţia naţională a agentului de muncă temporară, întreprinderea sau unitatea utilizatoare să fie răspunzătoare, pe durata misiunii, de condiţiile de executare a muncii respective;
2. pentru aplicarea punctului (1), condiţiile de executare a muncii să cuprindă între anumite limite şi pe cele legate de sănătate, igienă şi securitate a muncii.
SECŢIUNEA IV
DISPOZIŢII DIVERSE
Loading
Art. 9
Dispoziţii mai favorabile
Prezenta directivă nu aduce atingere dispoziţiilor naţionale şi comunitare, aflate în vigoare sau viitoare, care sunt mai favorabile protecţiei securităţii şi sănătăţii la locul de muncă al salariaţilor care au un raport de muncă de tipul celor menţionate la Art1.
Loading
Art. 10
Dispoziţii finale
(1) Statele membre adoptă şi pun în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive până la data de 31 decembrie 1992. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziţii, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele dispoziţiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(3) Statele membre raportează Comisiei la fiecare cinci ani cu privire la aplicarea dispoziţiilor prezentei directive, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Comisia informează Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă.
(4) Comisia prezintă periodic Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social un raport cu privire la aplicarea directivei, ţinând seama de alineatele (1) - (3).
Loading
Loading