Index reviste

Revista de Drept Social

Vezi toate numerele

Revista Română de Dreptul Muncii

Vezi toate numerele

Curierul Judiciar

Vezi toate numerele

Dreptul

Vezi toate numerele

Raporturi de Muncă

Vezi toate numerele

Curierul Judiciar - numărul 1 din ianuarie 2011

C. H. Beck

Cuprins

Editoral

Valerian Cioclei: Despre modificarile aduse Codului penal prin Legea nr. 202/2010

Curier legislativ decembrie 2010 – ianuarie 2011

Romania in fata CEDO

Vergu c. Romania  cu nota de Radu Chirita

Jurisprudenta comentata

I.C.C.J., Sectia comerciala, Decizia nr. 2486/2010 Nota de Drd. Dragos Calin

Dreptul actionarului minoritar de a intenta o actiune in raspundere in numele si pe seama societatii, chiar si impotriva actionarului majoritar, face pate din mijloacele legale de protectie a actionarilor minoritari impotriva deturnarii interesului social si a functionarii societatii in scopul satisfacerii intereselor majoritare.

Articole

Titlu: Desfasurarea de activitati economice in mod independent. Comparatie intre formele de organizare reglementate de O.U.G. nr. 44/2008 Autor: Lector univ. dr. Andreea-Teodora Stanescu

Chiar daca sunt in mare parte asemanatoare, cele trei forme de organizare ce pot fi alese in vederea desfasurarii de activitati economice in mod independent (persoana fizica autorizata, intreprinderea individuala si intreprinderea familiala) prezinta si diferente semnificative sub aspecte importante, precum: varsta de la care o persoana poate sa acceada la desfasurarea de activitati economice in mod independent, dobandirea calitatii de comerciant, posibilitatea de a folosi forta de munca salariata, aplicarea procedurii insolventei etc.

Jurisprudenta comentata

I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, Decizia nr. 4442/2009 Nota de Lector univ. dr. Manuela Tabaras, Asis. univ. drd. Madalina Constantin

Desi Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Lupas si altii c. Romania, a statuat ca, prin respingerea actiunii in revendicare ca inadmisibila pe motiv ca aceasta nu a fost promovata de catre toti coproprietarii imobilului, s-a incalcat art. 6 din Conventie care garanteaza dreptul persoanelor interesate de a accede la o instanta de judecata, aceasta decizie nu trebuie interpretata in extenso in sensul ca s-ar aplica tuturor situatiilor in care actiunea in revendicare nu este promovata de toti proprietarii coindivizarii. Altfel spus, din interpretarea jurisprudentei CEDO in materie, prin regula unanimitatii consacrata in jurisprudenta interna se urmareste protejarea tuturor coproprietarilor in materie, insa aceasta regula necesita a fi adaptata la specificul fiecarei spete, iar in situatii exceptionale, in care exista dificultati evidente cu privire la identificarea unora dintre coproprietari sau cand unul dintre coproprietari refuza a se alatura actiunii promovate de catre ceilalti, poate fi primita o astfel de actiune in revendicare, prin derogare de la regula unanimitatii.

Articole

Titlu: Liberalitatile reziduale in reglementarea art. 1001-1005 din Noul Cod civil Autor: Asist. univ. dr. Juanita Goicovici

Reglementarea expresa si relativ detaliata, in cuprinsul art. 1001-1005 Noul C.civ., a liberalitatilor reziduale, ca si precizarea legala explicita relativa la limitele atributului de dispozitie apartinand primului gratificat reprezinta unul din aspectele pozitive ale noii reglementari. Dincolo de eventualele discutii, unele putandu-se dovedi chiar prolifice, asupra pertinentei (ori, dimpotriva, asupra caracterului inadecvat al) inlaturarii in Noul Cod civil a prohibitiei substitutiilor fideicomisare – fara ca legiuitorul sa se fi ocupat, concomitent, de stabilirea cazurilor in care, intre anumite borne, aceasta si-ar putea justifica liceitatea (de pilda, in materia liberalitatilor facute descendentilor de prim grad, cu o substitutie in privinta descendentilor de gradul II) – consacrarea legala a limitelor liberalitatilor reziduale ramane, totusi, salutara.

Jurisprudenta comentata

Curtea Constitutionala, Decizia nr. 1431/2010 si Decizia nr. 1525/2010 Nota de Prof. univ. dr. Dana Apostol Tofan

Curtea Constitutionala a constatat cu majoritate de voturi ca angajarea raspunderii de catre Guvern in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in temeiul art. 114 alin. (1) din Constitutie, asupra proiectului Legii educatiei nationale este neconstitutionala si a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, intrucat proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat, in calitate de Camera decizionala. Curtea Constitutionala a constatat cu majoritate de voturi ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate motiunea de cenzura depusa de opozitia parlamentara, dezbatere care, odata declansata, tinand seama de prevederile Constitutiei, nu poate fi oprita.

Articole

Titlu: Constitutionalitatea recursului in interesul legii si a deciziilor pronuntate Autor: Lector univ. dr., Judecator Marius Andreescu

De lege ferenda, in perspectiva unei revizuiri a Constitutiei, sustinem propunerea sa se prevada competenta Curtii Constitutionale de a exercita controlul de constitutionalitate asupra deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in procedura recursului in interesul legii si asupra actelor juridice exceptate de la controlul judecatoresc. Subiectii de drept care ar putea sesiza instanta constitutionala intr-o astfel de procedura pot fi: procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului si instantele judecatoresti.

Jurisprudenta comentata

Tribunalul Mures, Sectia penala, Decizia nr. 410/2008 Nota de Procuror Cristian-Valentin Ştefan

1. Plangerea formulata in temeiul art. 2781 C.proc.pen. poate avea ca obiect, pe de o parte, numai acte ale procurorului de neurmarire sau de netrimitere in judecata si, pe de alta parte, numai acele acte de neurmarire sau de netrimitere in judecata neinfirmate in cadrul controlului ierarhic specific activitatii procurorului si neverificate (mentinute sau desfiintate) anterior printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. 2. A motiva o hotarare judecatoreasca inseamna a arata argumentele pentru care de la o stare de fapt data, aplicand un anumit text de lege, se ajunge la o anumita solutie. A motiva presupune asadar a demonstra, prin utilizarea unei minime logici, juridice si formale, de ce, plecand de la niste date concrete existente, se ajunge, prin aplicarea unei norme juridice, la acea solutie. Simpla afirmare a unei concluzii, fara indicarea datelor concrete (situatia de fapt) ce o fundamenteaza si fara indicarea in ce mod au fost stabilite acele date (pe baza pieselor dosarului), nu inseamna a motiva. Motivarea corespunzatoare a unei hotarari judecatoresti permite ca solutia pronuntata sa se grefeze pe argumente de ordin obiectiv, si nu pe considerente de natura subiectiva, discretionara, ca partile implicate intr-o procedura judiciara sa isi formeze convingerea cu privire la legalitatea si temeinicia solutiei respective si ca instantele superioare sa realizeze unui control judiciar eficient. 3. Minuta hotararii judecatoresti pronuntate in procedura prevazuta de art. 2781 C.proc.pen. trebuie sa cuprinda, alaturi de dispozitia de admitere a plangerii, dispozitia de desfiintare a actului atacat si cea de trimitere a cauzei la procuror in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale.

Articole

Titlu: Consideratii referitoare la modificarile legislative aduse in materie penala si procesual penala prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor Autor: Judecator drd. Mihail Udroiu

Orice persoana care a fost condamnata in lipsa are dreptul de a formula o cerere intemeiata pe dispozitiile art. 5221 C.proc.pen. si art. 6 din Conventia europeana pentru a obtine rejudecarea cauzei sale. Ulterior, instanta sesizata trebuie sa dezbata admisibilitatea cererii de redeschidere a procedurii, analizand daca petentul condamnat a fost judecat in lipsa si nu a renuntat, voluntar si in mod neechivoc, la dreptul de a fi prezent in instanta si de a se apara.

Sinteze de jurisprudenta – noiembrie 2010

Curtea Constitutionala

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Instante Penale Internationale

Elsa Bucuresti lanseaza o invitatie la o conferinta cu tema fiscalitatea, ce isi propune sa prezinte o viziune globala si pragmatica a acestui fenomen, care sa acopere macar partial, lacunele existente.

Vizitează site-ul revistei »