s Curierul Judiciar - numărul 9 din septembrie 2010

Index reviste

Revista de Drept Social

Vezi toate numerele

Revista Română de Dreptul Muncii

Vezi toate numerele

Curierul Judiciar

Vezi toate numerele

Dreptul

Vezi toate numerele

Raporturi de Muncă

Vezi toate numerele

Curierul Judiciar - numărul 9 din septembrie 2010

C. H. Beck

Cuprins

Editoral

Smaranda Angheni: Dreptul comercial – între tradiţionalism şi modernism

Dialoguri

În dialog cu Adriana Iacob: Despre prezentul şi viitorul ONRC

Curier legislativ august – septembrie 2010

România în faţa CEDO

România în faţa CEDO în perioada ianuarie 2010 – august 2010 Autor: Radu Chiriţă

Jurisprudenţă comentată

Curtea de Apel Timişoara, Secţia comercială, Decizia nr. 151/2010 Notă de Prof. univ. dr. Smaranda Angheni

Dacă asociaţii se înţeleg între ei asupra modului de împărţire a bunurilor – surplus al lichidării – şi numai dacă pasivul societăţii este regularizat în prealabil, dizolvarea nu mai este urmată de lichidare, societatea dispărând ca subiect de drept ca urmare directă a înregistrării la registrul comerţului a menţiunii corespunzătoare. Lichidarea şi numirea unui lichidator intervin în situaţia în care lipseşte acordul de partaj ori pasivul societăţii nu este regularizat înainte de efectul extinctiv de personalitate juridică sau în cazul în care, prin hotărârea de dizolvare, asociaţii au decis să se urmeze procedura de lichidare judiciară. Nu există niciun impediment legal ca pe calea recursului declarat împotriva încheierii de radiere din registrul comerţului creditorul social să se plângă de maniera în care asociaţii intimatei debitoare au încercat să le fraudeze interesele, inducând în eroare judecătorul delegat prin prezentarea unui raport nereal de stingere a pasivului social, potrivit căruia societatea comercială nu ar avea datorii faţă de alte persoane fizice sau juridice.

Articole 

1. Titlu: Posibilitatea recuperării cheltuielilor efectuate de creditori în cadrul procedurii de insolvenţă Autor: Avocat Liviu Păncescu 

În lipsa unei prevederi legale exprese referitoare la cheltuielile de judecată avansate de creditori în cadrul procedurii de insolvenţă, articolul analizează în ce măsură sumele plătite cu titlu de onorariu de avocat pentru redactarea cererilor, asistenţă şi reprezentare în instanţă, formularea de contestaţii etc. pot fi recuperate prin raportare la diferite situaţii în care se poate găsi un creditor pe parcursul procedurii.  

2. Titlu: Particularităţi privind exercitarea drepturilor de vot de către acţionarii societăţilor de investiţii financiare Autor: Jurist Dănuţ Porumb, Avocat Angela Chiricheş 

Societăţile de investiţii financiare sunt beneficiare ale unei reglementări specifice privind înregistrarea, centralizarea şi numărarea voturilor exprimate de către acţionari în adunarea generală, fie prin corespondenţă, fie direct la momentul întrunirii. Însă, în ciuda dezideratului salutar de a acorda o atenţie sporită şi a facilita operaţiunile de determinare a rezultatului votului în adunarea generală, apreciem că reglementarea completă a ansamblului acestor operaţiuni, prin raportarea şi integrarea lor procedurii unitare a întrunirii adunării generale a acţionarilor, face necesară în continuare intervenţia legiuitorului în vederea înlăturării sincopelor legislative actuale şi instituirea unor prevederi legale ferite de echivocul interpretărilor.

Jurisprudenţă comentată

Tribunalul Argeş, Secţia civilă, Decizia nr. 581/2010 (nepublicată) Notă de Judecător Viorel Terzea

Opinie majoritară: Nu este posibilă instituirea unui sechestru asupra bunurilor comune, de către un creditor personal al unuia din soţi, întrucât nu este determinată cota fiecărui soţ, iar sechestrul se poate aplica doar pe bunurile debitorului şi nu pe bunurile unei terţe persoane Opinie minoritară: Sechestrul solicitat de unul din creditorii personali ai unuia din soţi se poate institui şi asupra bunurilor comune, întrucât o asemenea măsură nu este incompatibilă cu art. 33 C.fam.

Articole

Titlu: Noul regim juridic aplicabil formării contractelor de credit pentru consumatori Autor: Asist. univ. dr. Juanita Goicovici

O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori reglementează, pentru prima dată în dreptul român al consumului, dreptul potestativ al consumatorului de retractare a consimţământului, alocându-i un termen de exerciţiu de 14 zile de la data semnării contractului de credit. Semnificativă este obligativitatea utilizării de către profesioniştii creditului, în cuprinsul tuturor mesajelor publicitare relative la ofertele de credit, a unui exemplu de calcul reprezentativ, care să elucideze sau să evidenţieze pentru consumator îndeosebi valoarea totală a creditului pentru consumator şi calculul dobânzii. Noua reglementare legală este incidentă atât în cazul creditelor pentru consum, cât şi în cazul creditelor imobiliare, al leasing-ului adresat consumatorilor şi al facilităţilor de overdraft.

Jurisprudenţă comentată 

Curtea de Apel Craiova, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Încheierea din 8 decembrie 2009, confirmată prin Decizia nr. 790/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal Notă de drd. Dumitru-Daniel Şerban  

Părţile pot să invoce numai acele excepţii care încalcă normele constituţionale şi care au legătură directă şi intrinsecă cu litigiul aflat pe rolul instanţei.

Articole 

Titlu: Consideraţii cu privire la aplicarea şi executarea sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii în condiţiile legislative actuale Autor: Asist. univ. dr. Mircea Ursuţa 

Modificările recente ale legislaţiei în materia aplicării sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii au fost făcute ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale prin care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la mai multe texte legale ce condiţionau aplicarea sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii de acordul contravenientului, apreciindu-se că textele legale contravin legii fundamentale în sensul în care lipsesc de finalitate o sancţiune aplicată pentru comiterea unei fapte antisociale. Prin noua reglementare s-a încercat, pe de-o parte să se obţină o mai bună colectare a veniturilor bugetare provenite din amenzile aplicate contravenienţilor iar, pe de altă parte, să se impună un mai mare respect pentru legislaţia contravenţională. Din păcate, nu s-a reuşit acest lucru, deoarece, dacă în condiţiile legislative actuale se poate aplica sancţiunea muncii în folosul comunităţii, în concret această sancţiune nu va putea fi executată, iar consecinţa va fi creşterea nu a veniturilor, ci a cheltuielilor bugetare prin desfăşurarea unor proceduri judiciare inutile.  

Jurisprudenţă comentată

Tribunalul Mureş, Secţia penală, Decizia nr. 523/2009 Notă de Procuror Cristian-Valentin Ştefan

Regimul juridic al nulităţii absolute decurgând din nelegala sesizare a instanţei de judecată, aşa cum este el conturat de art. 300 C.proc.pen., se caracterizează prin două trăsături specifice, diferite în raport cu regimul juridic general al nulităţii absolute. În primul rând, această nulitate trebuie să fie invocată până la prima înfăţişare. În al doilea rând, ea poate fi acoperită prin neinvocarea până la momentul procesual expres prevăzut de lege. Lipsa de pe rechizitoriu a menţiunii „verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei” reprezintă o neregularitate care, în interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. IX/18.02.2008), poate fi înlăturată şi altfel decât prin constatarea nulităţii actului de sesizare (la prima înfăţişare, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen).

Articole

Titlu: Jurisprudenţa CEDO şi arestarea preventivă Autor: Conf. univ. dr. Cristina Rotaru

Deşi afirmăm că arestarea preventivă este o măsură temporară prin intermediul căreia protejăm societatea de indivizii periculoşi, prin arestarea preventivă se urmăreşte în realitate şi o satisfacere imediată a sentimentului de justiţie în rândul populaţiei, care nu poate fi asigurată prin intermediul pedepsei (pentru că de la momentul săvârşirii faptei până la pronunţarea unei hotărâri definitive trece de regulă o perioadă mare de timp) şi o intimidare a celorlalţi cetăţeni predispuşi la săvârşirea de fapte penale. Doar atunci când vom renunţa la abordarea ipocrită conform căreia una gândim şi alta motivăm pentru că textele de lege şi jurisprudenţa CEDO ne-o cer, deşi nici voinţa reală a acestora nu este în consonanţă cu cele pretinse, vom avea motivări pertinente şi credibile în materia arestării preventive.

Sinteze de jurisprudenţă - iulie 2010

Curtea Constituţională

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Instanţe Penale Internaţionale 

Instrumente

Titlu: Personoidul – perspective tehnice şi juridice  Autor: Avocat drd. Mihai Acsinte 

Newsletter STOICA & Asociaţii prezintă modificările recente ale  legislaţiei în domeniul dreptului concurenţei, cu accent pe Ordinele Preşedintelui Consiliului Concurenţei publicate în Monitoarele Oficiale din 5 şi 20 august 2010.

Vizitează site-ul revistei »